Minoritatea maghiară nu poate beneficia de dreptul său privind folosirea limbii materne, se arată în raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului. Capitolul alocat României al raportului anual evidenţiază discriminarea a romilor, precum şi unele abuzuri săvârşite de autorităţi împotriva acestei comunităţi, informează portalul nepszava.hu.
Documentul dat publicităţii miercuri aminteşte de Raportul privind aplicarea Cartei europene a limbilor regionale şi minoritare, elaborat în vara anului trecut de Uniunea Democrată Maghiară din România, organizaţie care apără interesele maghiarilor din România. Potrivit raportului Departamentului de Stat, maghiarii din România sunt privaţi în multe situaţii de dreptul de a utiliza limba maternă, de exemplu în instanţe şi în administraţie publică, iar consiliile locale resping categoric amplasarea inscripţionărilor biligve (romană şi maghiară), cu toate că în acest sens există o lege în vigoare.
Raportul mai menţionează: consiliile locale sunt împiedicate de instanţe să aloce sprijin financiar în vederea susţinerii ziarelor de limbă maghiară, Guvernul refuză în continuare înfiinţarea unei facultăţi de sinestătătoare cu predare în limba maghiară şi există un deficit în ceea ce priveşte numărul instituţiilor culturale maghiare şi în domeniul traducerii operelor literare străine în limba maghiară. “Maghiarii mai sunt nemulţumiţi şi din cauza împiedicării, ba mai mult, a interzicerii folosirii drapelului secuiesc şi a altor simboluri. Autorităţile din Târgu Mureş au respins solicitarea Consiliului Naţional Secuiesc privind organizarea unei demonstraţii pe 10 martie, cu prilejul Zilei Libertăţii Secuieşti şi pentru a comemora martirii secui”, se subliniează în raprotul anual al Departamentului de Stat al SUA, care mai evidenţiază că autorităţile abilitate au refuzat în mai multe localităţi organizarea orelor de limbă maghiară pentru ceangăii din Molodva.
Raportul prezintă în detaliu situaţia romilor şi constată că în România cea mai gravă problemă privind drepturile omului reprezintă atitudinea adoptată de Poliţie şi Jandarmerie faţă de această etnie. În acest sens, raportul aminteşte de două cazuri concrete, care au avut loc în 2013 şi 2014, când persoane de etnie romă au fost ucise de poliţişti. În ambele cazuri procesul penal încă se mai află pe rol.
Autorităţile de la Washingtonul consideră că este în continuare îngrijorătoare situaţia din închisori, precum şi tentativele unor politicieni de desfiinţare a independenţei justiţiei. Raportul mai menţionează că Guvernul român nu a reglemetat nici până în prezent situaţia imobilelor confiscate în timpul comunismului de la Biserica Greco-Catolică. De asemenea, libertatea presei este subminată prin ameninţări la adresa ziariştilor şi în continuare multe femei suferă din cauza abuzurilor sexuale şi a discriminării. Au fost situaţii în care “au avut loc acţiuni şi afirmaţii antisemite”, iar în mass-media apar în continuare articole antievreieşti. Opiniile antisemite, rasiste, xenofobe şi naţionaliste sunt răspândite mai ales pe internet, se subliniază în raport.
Documentul reproşează Guvernului român că nu acordă sprijin suficient persoanelor cu diferite deficienţe şi nu adoptă o poziţie adecvată împotriva discriminării persoanelor infectate cu HIV şi faţă de minorităţile sexuale, fenomene care se manifestă în societatea românească. Discriminarea romilor are un impact negativ asupra exercitării dreptului la învăţământ, asupra dreptului de a beneficia de i condiţiilor decente de locuit şi de asistenţă medicală, se mai arată în raportul Departamentului de Stat al SUA, citat de sursa amintită.
Raportul Departamentului de Stat al SUA se referă şi la încălcarea drepturilor maghiarilor din România
Raportul Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului se referă şi la încălcarea drepturilor maghiarilor din Transilvania, însă despre acest aspect marea majoritate a opiniei publice din România nu are cunoştinţă, deoarece sursele de informaţii române care au prezentat acest document abia amintesc sau nu amintesc deloc de aspectele maghiare ale acestui raport, relatează Agenţia ungară de Presă MTI.
Raporturile de ţară pe anul 2015 au fost publicate miercuri de Departamentului de Stat al SUA în care este prezentat modul în care sunt respectate drepturile omului în aproape 200 de state din lume. Mass-media din Bucureşti le-a citat din cele peste 40 de pagini ale raportului doar acele observaţii care se referă la discriminarea romilor, la actele violente ale Poliţiei faţă de cei privaţi de libertate, la discriminarea defavorabilă a minorităţilor sexuale, precum şi la corupţia la nivel de stat. Portalul maszol.ro, de limbă maghiară, din Cluj-Napoca, relatează însă detaliat acele câteva paragrafe consacrate maghiarilor din Transilvania în raportul Departamentului de Stat al SUA care se referă la înterzicerea folosirii în mod legal al limbii materne, la lipsa indicatoarelor de localităţi inscripţionate bilingv, la refuzul înfiinţării unei facultăţi de sinestătătoare cu predare în limba maghiară, la interzicerea folosirii drapeului secuiesc şi a altor simboluri ale Ţinutului Secuiesc, împiedicarea organizării orelor de limbă maghiară ceangăilor maghiari din Moldova, precumşi la tergiversarea retrocedării imobilelor confiscate în timpul comunismului şi aflate în proprietatea comunităţii şi a bisericilor maghiare. Portalul maszol.ro evidenţiază faptul că acest capitol al documentului Departamentului de Stat american a fost elaborat pe baza raportului realizat de Uniunea Democrată Maghiară din România. Textul raportului Departamentului de Stata al SUA nu foloseşte, de altminteri, expresii de natură critică, ci enumeră doar acele aspecte care provoacă nemulţumirile reprezentanţilor maghiarilor din Transilvania. Raportul aminteşte, printre altele, că autrităţile de la Târgu Mureş au respins solicitarea Consiliului Naţional Secuiesc privind organizarea unei demonstraţii cu prilejul Zilei Libertăţii Secuieşti în amintirea martirilor secui.
UDMR a subliniat în comunicatul său dat publicităţii joi că Raportul american privind drepturile omului a fost înteiemat şi la informarea fpcută de această formaţiune politică.
“Putem considera drept un succes al politicii nastre externe faptul că Departamentu de Stat american se referă şi la maghiarii din România. Cu prilejul vizitei efectuate anul trecut la Wshington, reprezentanţii UDMR au prezentat acele încălcări de drepturi ale comunităţii maghiare la care se referă raportul. Ne exprimăm satisfacţia că cele exprimate de noi atunci au avut efect printr-un important document, că important este nu numai situaţia geopolitică, avantajoasă a ţării, ci şi cazurile minoritare sunt considerate de SUA drept factori de securitate, menţionează comunicatul UDMR care îl citează pe preşedintele acestea, Hunor Kelemen. Peşedintele UDMR şi-a exprimat mulţumirile faţăd e Fundaţia Maghiară pentru Drepturile Omului (HHRF) din Washington pentru că a contribuit la înscrierea pe ordiniea de zi a problemelor maghiare din România la Departamentul de Stat al SUA, menţionează sursa citată.
În raportul Departamentului de Stat al SUA a fost criticată şi Ungaria
Ungaria este criticată în ultimul Raportul al Departamentului de Stat al SUA, dat publicităţii joi, cu privire la respectarea drepturilor omului, informează portalul ungar inforadio.hu.
Potrivit raportului internaţional privind situaţia drepturilor omului, elaborat pentru al patrulea an consecutiv de Departamentul de Stat american, în Ungaria cea mai mare problemă privind drepturile omului poate fi constatată în modul de gestionare a imigranţilor care vor să tranziteze într-un număr foarte mare această ţară, precum şi în soluţionarea cererilor de azil. Departamentul de Stat al SUA, condus de John Kerry, menţionează: „Gestionarea afluxul de imigranţi este însoţită şi de retorici care dau dovadă de xenofobie, precum şi de lipsa ajutorului umanitar”.
Raportul reproşează şi faptul că coaliţia FIDESZ-KDNP, care a fost realeasă cu o majoritate parlamentară de două treimi, în 2014, a continuat, în 2015, modificările structurii de stat, începute în 2010, fără consultarea societăţii sau fără implicarea partidelor de opoziţie. Printre problemele privind respectarea drepturilor omului în Ungaria, autorii raportului amintesc de presiunea exercitată de Guvernul ungar asupra societăţii civile şi de intimidarea acesteia.
Raportul menţionează drept o problemă privind drepturile omului şi supraaglomeraţia din închisori, violenţele la care sunt supuşi deţinuţii, perioada îndelungată a arestului preventiv, corupţia la nivelul guvernării, precum şi concentrarea mass-mediei, ceea ce presupune restrângerea independenţei redacţionale. Referitor la libertatea presei, autorii raportului au citat raportul Freedom House privind condiţiile din 2014, potrivit căruia în Ungaria libertatea presei s-a deteriorat uşor, dar presa ungară este încă „parţial” liberă. Raportul privind drepturile omului consacră un subcapitol separat corupţiei şi lipsei de transparenţă a Guvernului şi ca exemplu concret aminteşte de cazul firmelor de brokeraj BudaCash şi Hungaria, precum şi despre Casa de brokeraj Quaestor.
În abordarea manifestărilor antisemite, Departamentul de Stat de la Wahington se bazează pe datele Asociaţiei Comunităţilor Evreieşti din Ungaria şi constată că în Ungaria anul trecut au fost înregistrate 26 de incidente antisemite, fără să aibă loc violenţe fizice.
Raportul internaţional de mare amploare scrie pe un ton deosebit de critic şi despre încălcarea drepturilor omului în Corea de Nord, China, Sudan şi Iran, şi aduce critici grave la adresa Rusiei, Azerbaidjan, Venezuela, Congo, Uganda, Ruanda şi Vietnam., menţionează sursa citată.
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto: www.ziuaveche.ro