Autonomie, tema conferinţei de la Bruxelles
La sediul de la Bruxelles al Parlamentului European a avut loc o conferinţă intitulată “Autonomia şi stabilitatea”. Organizatorul consfătuirii din 19 aprilie a fost vicepreşedintele Subcomisiei pentru Drepturile Omului, (DROI), europarlamentarul László Tőkés.
Din comunicatul de presă dat publicităţii despre acest eveniment a rezultat că moderatorul conferinţei, Zsolt Szilágyi, colegul europarlamentarului László Tőkés, a susţinut că autonomia este garanţia stabilităţii regiunilor implicate în această problemă a autonomiei, şi a subliniat că este vorba despre o chestiune care trece dincolo de partide, motiv pentru care democraţia trebuie lărgită în direcţia autonomiei, dincolo de toate ideologiile de partid.
Kinga Gál susţine că UE aplică o dublă măsură
În discursul de deschidere, László Tőkés a subliniat că în UE cauza minorităţilor naţionale autohtone ajunge pe planul al doilea, într-un mod nedemn, deoarece numărul lor reprezintă aproximativ 9-10% din numărul total al locuitorilor statelor membre ale Uniunii Europene, ceea ce înseamnă de două ori mai mult faţă de numărul imigranţilor.
Vicepreşedintele Partidului Popular European, europarlamentarul FIDESZ, Kinga Gál, a afirmat că UE aplică o dublă măsură prin faptul că în timp ce impune ţărilor candidate la aderare respectarea Convenţiei Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, adoptată de Consiliul Europei, şi a Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, nu impune acelaşi lucru propriilor state membre.
Cea mai mare siguranţă este asigurată de acel sentiment al tuturor că se simt acasă
Europarlamentarul liberal finlandez Hannu Takkula a spus că autonomia este una dintre mijloacele importante ale bunăstării sociale. “Maghiari din Transilvania, susţin şi eu năzuinţele voastre de autonomie, deoarece noi, finlandezii, în propria noastră ţară le-am asigurat cu succes suedezilor şi laponilor dăinuirea, dezvoltarea şi bunăstarea”, a precizat Hannu Takkula oaspeţilor din Transilvania şi Partium, participanţi ai conferinţei.
Adreas Gross, fostul membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi autorul raportului Consiliului Europei, din 2003, privind experienţele pozitive ale autonomiilor, şi-a exprimat convingerea că cea mai mare stabilitate şi securitate este asigurată de acel sentiment al tuturor că se simt acasă în Europa. Însă, totul depinde de cetăţenii UE, dacă se simt liberi.
Libertatea mai înseamnă şi faptul că avem dreptul la decizii şi participăm la luările de decizii privind comunităţile noastre.
Dorinţa politicianului elveţian este realizarea unei “Europe a cetăţenilor” în care nu guvernele statelor membre ale UE decid despre legile de bază ale Uniunii Europene, ci cetăţenii Uniunii.
“Doresc o Europă federală, creată pe baza unei constituţii comune, care este capabilă, prin extinderea drepturilor individiuale, la democratizarea democraţiei”, a precizat Gross. “Nu de protecţia minorităţilor este nevoie, ci de posibilitatea de participare în luarea deciziilor. Acesta este înţelesul pozitiv al puterii”, a subliniat Andreas Gross.
“În România încă mai funcţionează poliţia politică”
Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Balázs Izsák, a prezentat o imagine apăsătoare despre raporturile ostile ce înconjoară năzuinţele de autonomie ale secuilor din Ţinutul Secuiesc. În opinia sa, în România încă mai funcţionează poliţia politică. Drept exemplu a amintit de măsurile luate recent de autorităţile române, care prin diferite mijloace administrative au aplicat mai multe sancţiuni, astfel încercând să îi intimedeze pe cei care încearcă pe cale paşnică şi democratică să-şi promoveze drepturile şi se angajează pentru susţinerea autonomiei.
“Până când suntem liberi, vom lupta pentru drepturile noastre fundamentale şi împotriva asimilării, vom protesta pentru respectarea propriilor noastre drepturi”, a subliniat preşedintele CNS, în încheierea discursului rostit la această conferinţă.
Consilierul ministerial pentru politica de vecinătate din Ungaria, Ferenc Kalmár, a redactat în 2014 – ca membru, la aceea vreme, al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei – un raport cu privire la minorităţile naţionale, raport care a generat un mare ecou. Politicianul ungar s-a referit la dubla măsură folosită cu predilecţie de statele succesoare, amintind în acest sens de Serbia, unde “criminalitatea colectivă este parte integrantă a sistemului juridic, iar despre drepturile colective nici nu vor să audă”.
Ferenc Kalmár a mai afirmat: “România, în calitatea sa de stat naţional unitar, nu recunoaşte drepturile maghiarilor. De asemenea, se străduieşte în mod deschis la anexarea Republicii Moldova”. Trebuie încetat cu această dublă măsură, a conluzionat Ferenc Kalmár.
Reprezentantul Alianţei Libere Europene (EFA), vicepreşedintele Grupului de Lucru al Minorităţilor Tradiţionale (Minority Intergroup), Jordi Sebastia, a declarat, vorbind despre propriul său grup politic, că valoare primordială a EFA este autodeterminarea şi tocmai de aceea, dacă autodeterminarea este obţinută pe cale paşnică şi democratică, nici modificarea graniţelor nu este un tabu pentru ei. De asemenea, autonomia este o soluţie pentru a lua act de realitate.
Autodeterminarea poate fi deplină numai, dacă, pe lângă competenţele decizionale obţinute, există şi fonduri materiale.
Drep exemplu, Jordi Sebastia a amintit de Ţara Bascilor, unde baza autoguvernării este constituită din impozite şi din gospodărirea banilor.
Directorul flamand al EFA, Günther Dauwen, care a fost recent oaspetele Zilei Libertăţii Secuieşti, a adoptat, de asemenea, o poziţie pentru susţinerea autonomiei maghiarilor din Transilvania. Potrtivit interpretării moderne a democraţiei, dacă cetăţenii militează pentru autodeterminare, federalizare sau chiar pentru independenţă – acestea trebuie acceptate ca o năzuinţă legitimă.
Mesajul în scris al însărcinatului ministerial responsabil pentru problemele de autonomie de dincolo de graniţele Ungariei, Katalin Szili, a fost transmis de şeful de Cabinet, Balázs Mile. În mesaj se arată că Guvernul susţine năzuinţele de autodeterminare ale comunităţilor maghiare de dincolo de graniţele ţării-mamă.
La invitaţia eurodeputatei Kinga Gál, la conferinţă a participat şi o delegaţie de vizitatori din Ungaria. Directorul Instituţiei pentru apărarea drepturilor minorităţilor, din Budapesta, şeful delegaţiei, György Csóti, a afirmat, referindu-se la Declaraţia de la Bruxelles a Consiliului pentru Autonomia Maghiară din Bazinul Carpatic, că autonomia este o condiţie de bază pentru dăinuirea maghiarilor sfărâmaţi după Tratatul de la Trianon.
“Chestiunea comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic este o cauză europeană, şi este, totodată, o chestiune privind stabilitatea UE”, a precizat fostul deputat în Legislativul ungar.
Dintre oaspeţi, János Balogh şi Lajos Gellert Moldován, preşedinţii organizaţiilor din Salonta şi Oradea ale Partidului Popular Maghiar din Transilvania au cerut opinia lui Andreas Gross despre cum ar putea servi o Românie federală la soluţionarea chestiunii maghiaro-române, respectiv cum ar fi posibilă identificarea unor parteneri printre români pentru obţinerea autonomiei.
Potrivit fostului raportor al Consiliului Europei, important este, în pofida atitudinii de respingere a politicienilor români, realizarea unui dialog cu membrii majorităţii societăţii şi identificarea împreună cu ei a unor soluţii avantajoase pentru întreaga societate din România. “Federalismul integrează, prin participarea în procesul decizional, comunităţile naţionale şi regionale, de aceea sunt un federalist convins, chiar dacă centralizarea este o boală europeană”, a afirmat politicianul elveţian.
“Este nevoie de un ajutor internaţional şi de aliaţi”
În cuvântul său de încheiere, László Tőkés a precizat că, în spiritul raportului Gross, doreşte să realizeze un sistem de autonomie de mai multe niveluri, în colaborare cu organizaţia sa parteneră, Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, împreună cu Consiliul Naţional Secuiesc, în acord cu românii şi pe baza unei înţelegeri cu ei. Dar, dat fiind faptul că în România domină în continuare şi într-o mare măsură politica de asimilare, antimaghiară, a epocii lui Ceauşescu, şi în viaţa politică română abia se pot găsi parteneri, vom încerca să atingem scopurile prin internaţionalizarea cauzei noastre privind autodeterminarea comunitară.
“În lupta pentru autonomie avem nevoie de un ajutor internaţional şi de parteneri, motiv pentru care şi în viitor vom continua să reprezentăm cauza noastră legitimă la forurile internaţionale şi aici, în Parlamentul European, a conchis László Tőkés.
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto:felvidek.ma