Potrivit analizei făcute de portalul hvg.hu cu ajutorul unor profesori şi al unui expert-FIDESZ în domeniul politicii educaţionale, testele PISA pe anul 2015, prin care au fost evaluate cunoştiinţele de matematică, citire/lectură şi cele de ştiinle ale naturii – s-au încheiat cu rezultate deplorabile.
Principalele concluzii ale testul PISA 2015 sunt:
-Rezultatele elevilor de 15 ani din Ungaria în urma rezolvării probelor privind interpretarea unui text şi la cele legate de ştiinţe ale naturii, au scăzut dramatic
-A crescut procentul elevilor cu performanţe slabe
-Elevii din şcolile generale din Ungaria se află la nivel internaţional, în timp ce nivelul elevilor din şcolile profesionale se situează la nivelul şcolilor din Peru
-Un criteriu mai important acum decât oricând este situaţia socială a elevilor
Dat fiind faptul că scopul testului PISA este evaluarea capacităţii de gândire a elevilor de 15 ani şi aplicarea celor învăţate de către aceştia, expertul Péter Radó a sintetizat la prima vedere câteva date grave:
-Din sistemul educaţiei obligatorii ies anual peste 17 mii de copii care nu deţin nici cele mai mici cunoştinţe de bază, esenţiale atât pentru continuare studiilor, cât şi pentru integrarea pe piaţa muncii
-Dacă nu se va modifica această tendinţă, anual vor ieşi de pe băncile şcolii 25 de mii de analfabeţi funcţionali. Potrivit unui profesor de istorie, „având în vedere că interpretarea textului constituie baza tuturor domeniilor, elevii vor obţine rezultate slabe la toate nivelurile, mulţi dintre ei fiind analfabeţi funcţionali”. Cunoscându-i pe elevi, profesorul de istorie nu a exclus nici posibilitatea ca elevii să nu fi fost motivaţi sau au manifestat dezinteres faţă de acest test şi de aceea evaluarea s-a încheiat cu asemenea rezultate slabe. O altă posibilitate ar putea fi aceea că elevii s-au blocat în faţa testului, a adăugat profesorul.
„Într-o situaţie neaşteptată, mai ales cea legată de viaţa de zi cu zi, aceşti copii mor, pur şi simplu. În cadrul sistemului şcolar, unii copii sunt bine motivaţi, iar alţii abordează problema de genul „noi asta nu am învăţat, aşa că nu ştim”, şi nu depun nici un efort pentru a rezolva problema”.
Referitor la elevii din şcolile profesionale, expertul în domeniul învăţământului, Péter Radó, a subliniat că în timp ce în şcoala generală elevii sunt acceptaţi şi cu nota trei (în Ungaria notele se dau de la 1 la 5- n.r.), în şcolile profesionale, în afara profesiilor căutate, sunt acceptaţi elevi foarte slabi, cu performanţe scăzute, ba mai mult, în şcolile profesionale sunt înscrişi de multe ori copiii care provin din situaţii sociale defavorizate, ceea ce le afectează preformanţele.
Preşedintele Corpului Naţional al Pedagogilor, directorul Gimnaziului Révai din Győr, profesorul de matematică, Péter Horváth, a declarat că înţelegerea testelor PISA nu sunt în concordanţă cu sistemul de învăţământ din Ungaria, sarcina primordială a profesorilor fiind predarea cunoştinţelor lexicale şi a datelor exacte. Dat fiind faptul că numărul disciplinelor este exagerat de mare, nu mai rămâne timp pentru a preda elevilor cunoştinţele de bază în aşa fel încât acestea să fie utile pentru a participa la viaţa socială sau pentru a se interga pe piaţa muncii.
La întrebarea, în ce măsură este responsabilă politica educaţională aplicată în ultimii şase ani pentru rezultatele obţinute, Péter Horváth a răspuns că mai întâi trebuie văzut care este scopul politicii educaţionale. „Dacă scopul este ca elevii să îşi însuşească doar cunoştinţele de bază, atunci eficienţa acestei metode nu se poate evalua prin testul PISA. Este o altă întrebare, dacă acest scop este bun sau nu”. În opinia sa, „ar trebui creat un raport mult mai sănătos între disciplinele care oferă cunoştinţe de bază şi dezvoltarea competenţelor, lăsând o mai mare liberate şcolilor în definirea lecţiilor.
Preşedintele Asociaţiei Profesorilor Maghiari, László Arató, a declarat: Este adevărat că Programa Şcolară Naţională a intrat în vigoare abia în 2013, însă noua lege a educaţiei prevedea încă din 2011, ba mai mult secretarul de stat pentru învăţământ, Rózsa Hoffmann, a dispus din luna mai 2010 că în locul dezvoltării competenţei, sarcina şcolilor este predarea culturii generale. „Din această cauză programul pilot privind dezvoltarea interpretării textelor, care abia a fost aplicat în multe sute de şcoli, s-a blocat, iar profesorii s-au bucurat că au scăpat de acest surplus de muncă”.
Un alt expert FIDESZ în domeniul învăţământului, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, a declarat că discuţiile privind relevanţa testului PISA nu au sens, deoarece există, totuşi, un consens că pentru reuşita în viaţă sunt necesare competenţele impuse de acest test.
În opinia expertului, ar trebui analizat, dacă nu cumva este responsabil pentru aceste rezultate chiar şi sistemul educaţional.
Potrivit expertului, ar trebui să se schimbe şi profesorii, care trebuie să ia la cunoştinţă că de mult nu mai sunt cei care transmit cunoştiinţele. Ei ar trebui să fie susţinători ai învăţării, adaptându-se aptitudinilor individuale ale elevilor şi pe care trebuie să îi considere drept parteneri.
În concluzie, nu se poate spune că din cauza acestui eşec al testului PISA ar fi responsabilă politica edicucaţională promovată în ultimii şase ani, deoarece performanţele unui copil de 15 ani sunt rezultatele unei munci care a început de 8-9 ani, ceea ce trece dincolo de guvernele lui Orbán, ca să nu mai vorbim că această tendinţă alterată a început de mult, a menţionat expertul, care a adăugat: „Responsabilitatea este comună şi se datorează faptului că sistemul educaţional a fost smucit încoace şi încolo: ceea ce unul a inventat, celălalt a modificat imediat. Greşelile nu erau recunoscute de nici un guvern. Sistemul nu trebuie din nou răscolit şi este insuficientă şi reducerea disciplinelor. Dacă nu există o educaţie diferenţiată, dacă şcolile nu se concentrează asupra lumii digitale, dacă nu se va reuşi ca această carieră de profesori să devină atractivă, nu se poate prognoza altceva, decât cel mult stagnarea învăţământului ungar, şi prea puţin un progres serios”, a spus unul din sursele portalului hvg.hu.
După rezultatele dramatice ale testului PISA, premierul Viktor Orbán a spus doar atât portalului hvg.hu că Guvernul a solicitat o analiză despre rezultatele testelor PISA Ministerului Resurselor Umane şi numai după elaborarea raportului doreşte să îşi exprime opinia.
După aceste rezultate tragice, partidele de opoziţie au solicitat demisia ministrului pentru resurse umane, Zoltán Balog. Şeful Cancelariei Prim-ministrului Ungariei, János Lázár, a declarat că nu înţelege de ce ar trebui să demisioneze ministrul resurselor umane, deoarece orele de matematică nu au fost susţinute de Balog. „Din cauza rezultatelor evaluării nu pot fi traşi la răspundere membrii Guvernului, fiindcă nu ei au predat în şcoli şi nu ei au completat testul”, a adăugat János Lázár.
Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (PISA) a demonstrat şi anterior că faţă de miturile vechi sistemul educaţional din Ungaria nu este competitiv la nivel internaţional. La testul PISA, copiii se prezintă în mod tradiţional foarte slab faţă de celelalte teste şcolare, iar cea mai elocventă explicaţie în acest sens este aceea că PISA nu măsoară cunoştinţele lexice care în şcolile ungare încă mai sunt determinante, ci competenţele, respectiv în ce măsură sunt capabili elevii să aplice cunoştinţele de bază în situaţii din afara şcolii.
La evaluarea PISA, în 2015 şi elevii din Croaţia au obţinut rezultate slabe faţă de 2012. Secretarul de stat în Ministerul croat al Învăţământului, Matko Gluncic, a declarat că elevii croaţi au avut rezultate sub medie la testul PISA din 2015 din cauză că în această evaluare au fost incluşi şi elevii care aparţin minorităţilor naţionale şi cei cu situaţii defavorabile. Mai mult de atât, în opinia sa, unele ţări au falsificat rezultatele. Declaraţia lui Matko Gluncic a fost corectată de şeful evaluării PISA din Croaţia, care a precizat: elevii care nu învaţă în limba croată şi cei care participă la programe reduse nu au fost prezenţi la acest test. Cu o zi mai târziu, Gluncic şi-a cerut scuze. El a declarat la televiziunea croată publică: regretă că nu s-a exprimat corect şi din această cauză unii au înţeles greşit vorbele sale. „După interviu mi-am dat seama imediat că ceea ce am spus nu a fost corect din punct de vedere politic”, a spus Gluncic, adăugând că s-a exprimat astfel deoarece el nu este politician, ci un specialist. Acum mulţi solicită demisia sa.
În România, potrivit testelor PISA realizate în 2015 de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), elevii români şi-au îmbunătăţit performanţele la matematică şi la citire faţă de 2006. Dar rezultatele faţă de 2012 sunt în scădere la toate cele trei discipline: matematică, ştiinţă şi citire.
Sursa: hvg.hu, HotNews.ro
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto: GameStar