Premierul slovac, Robert Fico, a convocat o reuniune extraordinară a ţărilor Grupului de la Vișegrad, din cauza calităţii diferite a alimentelor comercializate în ţările din Europa Occidentală faţă de Europa Centrală. Premierul slovac doreşte să lupte împotriva vânzării în Occident la o calitate mai bună a produselor similare, informează postul ungar de radio Inforádió.
Potrivit planurilor, premierii ţărilor V4 (Cehia, Slovacia, Polonia şi Ungaria) se vor întâlni săptămâna viitoare în Polonia.
Premierul slovac are în vedere reglementarea acestei probleme printr-o lege, pentru ca în cadrul Uniunii Europene să nu mai existe posibilitatea ca fabricanţii de alimente să producă produse ambalate similar, dar de calitate diferită, indiferent pentru care ţară a UE sunt destinate aceste produse.
Robert Fico a mai spus că ţările membre ale V4 vor adresa un averisment Comisiei Europene pentru a adopta neîntârziat măsurile necesare în vederea stopării acestei practici, menţionează sursa citată.
“Pentru ca oamenilor să le fie clar dacă un produs anume este identic sau nu cu cel care se găseşte pe piaţa ţărilor occidentale, sau este vorba despre un produs calitativ inferior, trebuie indicat negreşit că produsul respectiv este de o altă calitate. Trebuie garantat cetăţenilor accesul la acele produse care sunt la fel de bune din punct de vedere calitativ precum cele din ţările occidentale, iar preţul, eventual, este mai ridicat”, a subliniat premierul slovac.
Pe de altă parte, comisarul european abilitat în acest domeniu a anunţat că deocamdată nu există o posibilitate pentru ca Uniunea Europeană să adopte o poziţie împotriva marilor companii producătoare de produse alimentare, în cazul în care în unele ţări membre ale UE sunt comercializate, sub aceeaşi marcă, produse de calitate diferită. Dacă Comisia Europeană va adopta o poziţie negativă faţă de această propunere, premierul slovac este gata să adopte o atitudine mai fermă, decât a adoptat în legătură cu imigranţii. Camera pentru Agricultură şi Industrie Alimentară din Slovacia a precizat că existenţa produselor de calitate diferită i-a întărit convingerea asupra faptului că populaţia trebuie informată pentru a fi mai atentă la calitatea şi originea produselor şi să cumpere mai ales produse autohtone, informează postul ungar de radio Inforádió.
Potrivit premierului slovac, nu este exclus ca în această chestiune, Guvernul Slovaciei să apeleze, la nevoie, la instrumentul privind iniţiativa cetăţenească europeană. Dacă, din mai multe ţări această problemă ar fi susţinută de cel puţin un milion de cetăţeni, Comisia Europeană ar trebui să se ocupe în mod oblgitaroiu de acest subiect, informează portalul index.hu.
În condiţiile în care situaţia nu se va schimba în scut timp, autorităţile de la Bratislava sunt gata să răspundă prin adoptarea unor măsuri. „Ideea de bază a disputei ar putea să fie, de exemplu, că în situaţia în care autorităţile de la Bruxelles nu sunt dispuse să ne susţină în această chestiune de principiu (…), atunci noi, în Slovacia, vom adopta o reglementare internă, potrivit căreia în fiecarea reţea de alimentaţie publică, produsele alimentare trebuie să fie, să spunem, de origine slovacă”, a subliniat Robert Fico.
Specialiştii slovaci cred, însă, că o asemenea măsură ar încălca acquis-ul comunitar.
Problema calităţii produselor alimentare a provocat dispute şi în Ungaria, iar Guvernul de la Budapesta a demarat o anchetă.
Autoritatea pentru Siguranţa Alimentelor din Ungaria a controlat 24 de produse. Rezultatele verificărilor efectuate de autorităţile din Ungaria confirmă că marile companii multinaţionale de produse alimentare aprovizionează cu produse de calitate diferită magazinele din Europa Occidentală şi pe cele din Europa Centrală şi de Est. Ministerul ungar al Agriculturii consideră că această problemă trebuie rezolvată la nivelul Uniunii Europene.
Autoritatea pentru Siguranţa Alimentelor din Ungaria a comparat 24 de eşantioane de produse identice sau similare, pe baza caracteristicilor care influenţează gustul şi mirosul, precum şi în funcţie de ingredientele utilizate şi de marcarea acestora.
Autoritatea ungară a verificat unele produse din industria dulciurilor, cunoscutele mărci de ciocolată şi cremele de alune Nutella, la care a constatat o diferenţă. Dintre băuturi, şi în cazul Coca-Cola diferenţa a fost izbitoare. Varianta din Ungaria era mai puţin aromată, mai puţin consistentă, ceea ce se datorează, probabil, calităţii aromelor folosite. La varianta din Ungaria a pudrei de cacao Nesquick, aroma şi gustul de cacao erau mai slabe şi a dominat mai ales gustul de dulce, în timp ce în produsul austriac este caracterizat printr-o aromă mai intesă de cacao şi a avut un gust mai intens de ciocolată. La produsele Paula Pudding, orez cu lapte Landliebe şi iaurt de băut Actimel, din punctul de vedere al caracteristicilor care influenţează mirosul şi gustul, balanţa s-a înclinat spre calitatea eşantioanelor austriece. Pudinggul unguresc este mai subţire, domină gustul dulce, iar gustul de vanilie şi cacao este mult mai slab. Orezul cu lapte austriac este mai cremos, cu mai mult lapte, iar iaurtul unguresc, din cauza diferenţelor de arome, este mai dulce şi are un gust mai strident faţă de cel austriac, al cărui gust seamănă mai mult cu fructele naturale. Cea mai izbitoare diferenţă s-a constat la supele instant. Autoritatea pentru Siguranţa Alimentelor din Ungaria a verificat două tipuri de amestecuri pentru supe Knorr şi nu a putut constata că este vorba despre acelaşi produs. Plicul cu supă de vită cu tăiţei, oferit consumatorului din Ungaria, are 48 de grame, în timp ce plicul destinat consumatorului austriac are 60 de grame. Din ambele variante se pot prepara trei porţii de supă, însă cumpărătorul austriac găseşte în plic cu 2% mai mulţi tăiţei, aproape de două ori mai multe găluşti de vită şi cu 3% mai mult morcov. Astfel că la un plic similar, supa este mai intensă la gust şi mai densă.
Potrivit Ministerului ungar al Agriculturii, ţările membre ale UE care sunt într-o situaţie similară ar trebui să se solidarizeze pentru ca această problemă să fie rezolvată la nivelul Uniunii Europene, menţionează portalul ziarului ungar Magyar Idők.
Într-un comunicat dat publicităţii săptămâna trecută, Uniunea Mărcilor din Ungaria a subliniat: Gustul produselor alimentare poate fi influenţat de preferinţele consumatorilor, de materiile prime achiziţionate din diferite locuri, precum şi de condiţiile de depozitare şi termenul de garanţie, însă producătorii responsabili îi informează pe cumpărători, conform prevederilor legale, despre ingredinetele folosite. Organizaţia a reacţionat la criticile privind diferenţele între unele produse ce pot fi achiziţionate din magazinele din Austria și Ungaria şi a subliniat că în urma verificărilor efectuate de Autoritatea pentru Siguranţa Alimentelor din Ungaria, aceasta nu a stabilit o diferenţă de fond între ingredientele produselor alimentare comercializate în Ungaria şi în alte ţări, deoarece marea majoritate a produselor de marcă sunt fabricate în aceeaşi uzină, din aceleaşi ingrediente şi pe baza unor reţete similare.
Motivul trebuie căutat în termenul de garanţie, care diferă de la un produs la altul, sau în diferenţele de depozitare a produselor. În unele cazuri specialiştii au identificat diferenţe şi în conţinutul prodeselor.
Potrivit Uniunii Mărcilor, această diferenţă poate fi explicată prin faptul că un tip de produs poate fi comercializat în diferite ambalaje şi poate conţine unele ingrediente pentru îmbunătăţirea gustului, în funcţie de gusturile consumatorilor. Populaţia Ungariei preferă mai mult, de exemplu, gusturile mai intense şi produsele mai condimentate. Diferenţele pot apărea dacă produsele sunt fabricate în diferite ţări sau sunt fabricate din materii de bază care provin din diferite locuri.
Potrivit comunicatului, din cele 60 de firme membre ale Uniunii Mărcilor din Ungaria, 95% îşi au fabricile în Ungaria, numărul angajaţilor în aceste firme fiind de peste 23 de mii, cifra de afaceri ajunge la aproximativ 1800 de miliarde de forinţi, iar valoarea taxelor şi impozitelor achitate de firme a fost mai mare de 450 de miliarde de forinţi. Firmele amintite achiziţionează anual, de la aproximativ 30 de mii de furnizori, materii prime şi servicii, ale căror valoare se ridică la 500 de miliarde de forinţi, menţionează Uniunea Mărcilor, citată de ziarul ungar Magyar Hirlap.
Autoritățile din Cehia se alătură celor din Slovacia și Ungaria, care susțin și ele că firmele multinaționale din domeniul alimentar vând produse de o calitate mai slabă pe piețele mai sărace și mai puțin competitive. „Pentru unele produse suntem de fapt coșul de gunoi al Europei”, a spus ministrul ceh al agriculturii, Marian Jurecka.
Scandalul alimentelor cu dublu standard de calitate a izbucnit şi în România. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunţat, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că a fost constituit un colectiv de muncă format din reprezentaţi ai Ministerului, Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, pentru depistarea eventualului dublu standard în privinţa calităţii alimentelor produse în Vestul Europei, citează Agerpres.
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto: hataratkelo