Ministrul român de externe, Teodor Meleşcanu, a efectuat luni o vizită oficială la Budapesta, la invitaţia omologului său ungar, Péter Szijjártó.
Programul vizitei a inclus consultări cu șeful diplomaţiei ungare şi susţinerea unei alocuţiuni, în premieră pentru un ministru român, la reuniunea anuală a diplomaţiei ungare.
La finalul întrevederii pe care a avut-o la Budapesta cu ministrul ungar de externe, şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, a declarat că împreună cu omologul său ungar au realizat un pas important, care nu este ultimul, ci primul în acel proces care va conduce la obţinerea unor relaţii bilaterale exemplare. Teodor Meleşcanu a mai afirmat că la toamnă Péter Szijjártó este aşteptat la Bucureşti pentru a susţine, la rândul său, un expozeu în faţa ambasadorilor acreditaţi în România.
Teodor Meleşcanu a mai subliniat: Chestiunile sunt abordate de ambele părţi în mod deschis, cu intenţia evidentă de a identifica soluţiile pentru ca relaţiile bilaterale să cunoască o dezvoltare în avantajul ambelor ţări. La discuţii, o atenţie aparte a fost acordată acelor subiecte a căror abordare este apropiată şi care ar putea să aibă efecte pozitive asupra dezvoltării relaţiilor bilaterale. De asemenea, nu au fost neglijate nici acele subiecte în cazul cărora părţile adoptă poziţii diferite”. Ministrul român de externe a evidenţiat importanţa unei consultări periodice între ţările Grupului de la Visegrad şi România în acele subiecte care sunt esenţiale pentru aceste ţări.
Şeful diplomaţiei române a propus organizarea şedinţei comune a Guvernelor Ungariei şi României.
După întâlnirea avută cu omologul său român, Teodor Meleşcanu, Péter Szijjártó a subliniat: Dorim dezvoltarea unor relaţii bune la nivel de stat şi de guvern, iar în acest sens este nevoie de dialog. În lipsa dialogului nu vom obţine niciodată rezultate comune, cele două ţări, cele două popoare şi guverne nu vor avea niciodată o încredere reciprocă. Este nevoie de succese comune şi de încredere pentru rezolvarea problemelor dificile prezente în relaţiile bilaterale, in speranţa că vom obţine succese. Péter Szijjártó a adăugat: Nimeni nu contestă că sunt probleme sensibile, legate în mod fundamental de minorităţile naţionale. Péter Szijjártó a mai spus că este recunoscător că ministrul român de externe, Teodor Meleşcanu, a ţinut un discurs la reuniunea ambasadorilor, care a început luni, la Budapesta. “Cel mai sensibil sistem al relaţiilor bilaterale ale Ungariei este, poate, cel cu România, astfel că întotdeauna trebuie abordate aceste chestiuni cu precauţie. De aceea, este mai bine dacă alegem o abordare mai simplă, decât să facem pe deştepţii, şi să abordăm relaţiile noastre pe baza intereselor comune, în loc să complicăm lucrurile. Aceasta înseamnă că, dacă relaţiile sunt bune între Ungaria şi România, între cele două guverne, atunci este bine pentru toţi românii şi pentru toţi maghiarii, indiferent pe teritoriul cărei ţări trăiesc”, a precizat ministrul ungar de externe.
Péter Szijjártó a mai spus că înainte de această întâlnire s-a consultat cu preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România, Hunor Kelemen, şi a ridicat problemele sensibile prezentate de Hunor Kelemen în discuţiile cu omologul său român, Teodor Meleşcanu, în ideea de a colabora împreună pentru rezolvarea acestor probleme. Nu este corect să vorbeşti despre aceste probleme în faţa presei, deoarece această atitudine doar ar diminua şansele rezolvării lor, a adăugat ministrul ungar de externe. Péter Szijjártó a subliniat: “Este important ca nimeni să nu se folosească de nicio acţiune politică sau juridică pentru intimidarea membrilor unei comunităţi naţionale”. Ministrul ungar de externe a mai menţionat că intenţia este de a extinde legăturile dintre cele două ţări, fiind nevoie de tot mai multe posibilităţi de a trece graniţa. De aceea, din cele zece puncte de trecere a frontierei dintre Ungaria şi România, care pot fi folosite numai la sfârşitul săptămânii, vor fi alese două, cele mai importante, pentru a elabora detaliile privind posibilitatea de a le ţine deschise şi în timpul săptămânii”.
Péter Szijjártó s-a referit şi la reţelele de gaze naturale care sunt conectate, menţionând că gazele naturale pot fi transportate doar dinspre Ungaria spre România. România a promis că interconectorul va funcţiona la capacitatea maximă până în 2020, a adăugat șeful diplomaţiei ungare. În legătură cu colaborarea ungaro-română în domeniul economic, Péter Szijjártó a afirmat: România este a doua cea mai importantă piaţă de export pentru Ungaria, iar pentru a progresa în relaţiile economice, Eximbank va deschide o linie de credit în valoare de 514 milioane de euro în vederea stimulării cooperării între firmele din Ungaria şi România. De asemenea, Compania energetică de stat din Ungaria (MVM), cu activităţi de producţie, transport şi furnizare a electricităţii, a cumpărat acţiuni în sectorul energiei regenerabile în România şi investeşte şi în continuare în resurse energetice din această ţară, la fel de importantă fiind şi activitatea din România desfăşurată de companiile OTP, Mol şi Richter. Ungaria şi România consideră că energia nucleară reprezintă o resursă importantă, a conchis ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó.
Şeful diplomaţiei române de la Bucureşti a acordat un interviu înainte de vizita sa la Budapesta ziarului ungar „Magyar Idők”. Ministrul român de externe a vorbit despre situaţia internaţională şi despre protestele antiguvernamentale din România.
Referitor la protestele care au avut loc în ultima perioadă în România în urma cărora Guvernul de la Bucureşti a fost nevoit să retragă ordonanţele de urgenţă privind justiţia, iar premierul a schimbat din funcţie câţiva miniştri, Teodor Meleşcanu a menţionat:
“Guvernul se bucură de o suţinere puternică în Parlament. Partidul din care fac parte şi eu, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), şi cel mai mare partid din coaliţie, Partidul Social Democrat (PSD), se bucură şi de sprijinul grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România şi al celorlalte minorităţi etnice, ceea ce îi conferă o majoritate confortabilă în Legislativul român. Dar, dincolo de această susţinere parlamentară, care ne conferă o siguranţă de sine, nu am rămas insensibili faţă de revendicările protestatarilor. Am manifestat disponibilitate pentru o dezbatere largă despre problemele ridicate, importante, fără îndoială, pentru o parte considerabilă a societăţii.
Reporterul ziarului a amintit şi de faptul că la audierea în cadrul comisiei parlamentare de specialitate, care a avut loc înainte de învestirea lui Tedor Meleşcanu, acesta a declarat că “îmbunătăţirea relaţiilor româno-ungare reprezintă pentru domnia sa o obligaţie morală”. În acest sens, şeful diplomaţiei române a precizat:
“Să nu uităm că Parteneriatul Strategic între Ungaria şi România a fost elaborat de mai mulţi politicieni maghiari şi români care proveneau din diferite familii politice. Eu fac parte din acest grup privilegiat şi tocmai din acest motiv simt că este obligaţia mea morală de a contribui şi în viitor la lărgirea acestui parteneriat. Împreună vom reuşi mai uşor şi vom găsi mai uşor un loc în politica internaţională, care devine tot mai complicată. Dar, este o obligaţie morală dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi datorită intereselor elementare ale cetăţenilor noştri. Când spun acest lucru mă gândesc, în primul rând, la minoritatea română dn Ungaria şi la cea maghiară din România. Şi să nu uităm nici de Tratatul de Bază încheiat între Ungaria şi România, care serveşte, de asemenea, intereselor noastre comune”.
La întrebarea, cum se prezintă azi interesele comune ale Ungariei şi României, în contextul situaţiei internaţionale, care devine tot mai complicată, Teodor Meleşcanu a spus:
“Ambele ţări sunt interesate de participarea în felul lor la cooperarea transatlantică. Uniunea Europeană va arăta, fără îndoială, altfel, după brexit. Va trebui să ne asumăm împreună participarea la noua construcţie europeană. De asemenea, este un interes comun şi respectarea dreptului internaţional. Aşa cum este un interes comun şi interconectarea autostrăzilor sau a sistemelor noastre de energie”.
Referitor la ţările Grupului de la Vișegrad, Teodor Meleşcanu a afirmat: “Cei din Vișegrad alcătuiesc un club care deocamdată nu manifestă interes faţă de primirea de noi membri. România va participa, aşa cum a procedat şi până acum, la aşa-numitele întruniri în format de V4 plus, la care este invitată. Da, este foarte limpede că ţările din regiune au viziuni similare cu privire la evoluţia politicii europene. De exemplu, Grupul Prietenii Coeziunii, care a fost înfiinţat de V4 şi la care România a aderat imediat, a îndeplinit un rol important în formarea politicii de coeziune a Uniunii Europene, precum şi la stabilirea bugetului UE pe perioada 2014-2020.”
La o altă întrebare, dacă instituţiile UE desfăşoară o activitate corespunzătoare în situaţii de criză, ministrul român de externe a precizat:
“Trebuie, totuşi, să se conştientizeze că instituţiile UE suntem noi înşine, respectiv Budapesta, Bucureştiul şi celelalte state membre. Nu există ei şi noi, ci doar noi. De aceea, nu putem cădea în greşeala de a ne însuşi numai succesele UE – unii aşa fac -, dar să ne delimităm de insuccese, al căror număr este destul de consistent. Obligaţia noastră comună – a României şi a Ungariei – este aceea de a contribui pentru ca Uniunea Europeană să devină mai puternică, mai eficientă şi mai apropiată de cetăţenii europeni”.
Referitor la relaţiile României cu SUA, Teodor Meleşcanu a subliniat:
“Parteneriatul Strategic între România şi Satele Unite ale Americii împlineşte în curând 20 de ani şi pot să afirm cu tărie că în aceste două decenii relaţia cu SUA a funcţionat foarte bine, atât sub conducerea democraţilor, cât şi sub cea republicană. Relaţiile noatre politice sunt excepţionale, iar colaborarea noatră în domeniul apărării s-a dezvoltat în ultimii ani într-o măsură uriaşă, iar această cooperare strânsă este avantajoasă şi pentru Ungaria, precum şi pentru alţi aliaţi ai noştri. Această relaţie este avantajoasă şi în domeniul economic sau, de exemplu, în domeniul siguranţei energetice. În perioada următoare nu dorim nimic altceva decât continuarea şi extinderea proiectelor începute”.
Sursa: MTI, Magyar Idők
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto: Agerpres