La ședința de marți, 25 iulie 2017, Comisia Națională Electorală din Budapesta a aprobat o inițiativă cetățenească privind recunoașterea secuilor ca grup etnic autohton, în Ungaria.
Potrivit legii privind drepturile minorităților naționale, este o minoritate un grup etnic autohton care trăiește pe teritoriul Ungariei de cel puțin o sută de ani, este minoritar din punct de vedere numeric în cadrul populației țării, are propria limbă, cultură și tradiție și dă dovadă de o conștiință de solidarizare pentru păstrarea acestora. În prezent, în Ungaria trăiesc 13 minorități naționale, recunoscute de statul ungar: bulgară, greacă, croată, polonă, germană, armeană, romă, română, rusină, sârbă, slovacă, slovenă și ucraineană, informează Agenția ungară de Presă MTI.
Mai mulți lideri maghiari din Transilvania au condamat recunoașterea secuilor ca grup etnic, în Ungaria.
Majoritatea liderilor partidelor și organizațiilor maghiarilor din România consideră că este nefiresc, nechibzuit și ridicol inițiativa cetățenească lansată în Ungaria, potrivit căreia secuii care trăiesc în Ungaria trebuie să aparțină unui grup etnic, scrie ediția de vineri a ziarului clujean de limbă maghiară Krónika.
“Suntem secui, dar nu suntem în minoritate în cadrul națiunii maghiare. Nu susțin această inițiativă”, a subliniat președintele Uniunii Democrate Maghiare din România, Hunor Kelemen, răspunzând la întrebarea adresată în acest sens de ziarul Krónika.
La fiecare recensământ, UDMR a solicitat maghiarilor, astfel și celor din ținutul Secuiesc, să își asume maghiaritatea concomitent cu “conștiința secuiască”, deoarece de numărul real al comunității maghiare depind mai multe drepturi fundamentale, ca de exemplu folosirea limbii materne, a precizat Biroul de Presă al UDMR, cotidianului amintit.
La rândul său, președintele executiv al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Tibor T. Toró, a susținut că inițiativa cetățenească lansată în Ungaria nu este utilă, amintind de tentativele autorităților române privind divizarea populației, tentative care s-au intensificat după 1989. Așa a fost, de exemplu, metoda aplicată la primele două recensăminte, organizate după revoluție, prin care maghiarii și secui au fost grupați ca entități separate.
“Așa și alanii și cumanii ar putea forma un grup etnic”, a declarat președintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Zsolt Biró, reacționând la inițiativa respectivă. Liderul PCM nu a exclus posibilitatea ca unii din cei care au plecat din Transilvania în Ungaria să vrea să profite astfel de legislația referitoare la minorități la viitoarele alegeri locale.
Potrivit președintelui Consiliului Național Secuiesc (CNS), Balázs Izsák, această inițiativă este absurdă și nefirească. Președintele CNS nu a exclus posibilitatea ca această provocare să fie dirijată din exterior. “Conform legii, pe teritoriul Ungariei, un grup etnic este recunoscut în mod oficial ca minoritate dacă vorbește o limbă diferită, are o cultură diferită, față de cea maghiară, și trăiește pe actualul teritoriu al Ungariei de cel puțin o sută de ani. Indiferent unde trăiesc secuii, ei sunt de identitate maghiară. După cunoștințele mele, nici secuii din Bucovina și nici cei care au plecat sau fugit în Ungaria, în timpul regimului lui Ceaușescu, nu trăiesc de o sută de ani în Ungaria. Ca să nu mai vorbim de limba și cultura lor”, a subliniat președintele CNS. Izsák Balázs a mai precizat: Oriunde ar trăi, secuii sunt de identitate maghiară.
În schimb, primarul orașului Miercurea Ciuc, Róbert Ráduly, a afirmat că în Ţinutul Secuiesc foarte mulți doresc serios să se declare drept secui vorbitori de limbă maghiară, scrie ziarul Krónika, citat de portalul hirado.hu.
După aprobarea de către Comisa Națională Electorală de la Budapesta a inițiativei cetățenești privind recunoașterea secuilor ca grup etnic autohton, inițiatorii au la dispoziție 120 de zile pentru strângerea a o mie de semnături pentru susținerea inițiativei. Dacă semnăturile corespund normelor legale, Comisia Națională Electorală va solicita și opinia Academiei Ungare, după care va înainta solicitarea, împreună cu opinia academiei și cu semnăturile, Parlamentului care va lua o decizie cu privire la recunoașterea secuilor ca grup etnic autohton, în Ungaria.
Sursa: MTI, hirado.hu
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto: Krónika