Comisia Naţională Electorală din Ungaria a aprobat, recent, o iniţiativă cetăţenească cu privire la recunoaşterea secuilor ca grup etnic distinct.
L-am întrebat pe consilierul de stat, László Borbély, cum comentează decizia Comisiei Naţionale Electorale de la Budapesta şi, dacă este posibil ca secuii să fie recunoscuţi ca grup etnic autohton, în Ungaria?
„După părerea mea, este o diversiune. După 1990 noi am spus de mai multe ori că secuii sunt parte a populației maghiare, ceea ce a fost acceptat de toată lumea. Cred că şi diferitele recensăminte au dovedit că acest lucru a fost înţeles şi de secui. Mai puţin de o mie de cetăţeni români s-au înregistrat ca secui. În secuime trăiesc mai multe sute de mii de oameni, însă secuii au înţeles că ei sunt maghiari şi se consideră ca maghiari. Nu cunosc procedurile, dar m-a surprins decizia Comisiei Naţionale Electorale din Ungaria. Am înţeles că această iniţiativă trebuie să treacă prin mai multe etape şi Parlamentul ungar este cel care va decide în această chestiune. Este clar că un asemenea grup etnic nu va avea posibilitatea de a participa la alegeri. Repet, am auzit mai multe versiuni despre cine ar fi în spatele acestei iniţiative, dar, după părerea mea, nu trebuie să ne preocupăm prea mult cu aceasta”.
Un alt subiect abordat cu consilierul de stat, László Borbély, a fost cel privind vizita efectuată de preşedintele României, Klaus Iohannis, în judeţele Harghita şi Covasna. Am dorit să aflăm, în opinia sa care a fost scopul vizitei preşedintelui în Ţinutul Secuiesc?
Cu atât mai mult, cu cât aceasta a fost prima vizită a preşedintelui după alegerea sa în această funcţie, în 2014. Este adevărat că cele mai multe voturi a obţinut în judeţele Harghita şi Covasna, 79,78%, respectiv 77,95%.
„Desigur, putea să efectueze şi până acum o vizită în Ţinutul Secuiesc. Cred că şeful statului acordă acum o atenţie mult mai mare şi nu numai în perspectiva alegerilor din 2019, însă din punct de vedere aşa-zis politic efectuează vizite nu doar în Ţinutul Secuiesc, dar şi în alte judeţe ale ţării. În perioada următoare va conferi un accent mai mare acestui segment al activităţii sale. Cred că şi consilierii săi l-au sfătuit că ar fi bine să efectueze o vizită în cele două judeţe, unde a obţinut cele mai multe voturi. Din acest punct de vedere este bine că a avut loc o vizită oficială. Şi fostul președinte al României, Traian Băsescu, a vizitat de mai multe ori această regiune, însă acestea au fost vizite informale, nu au avut o greutate atât de mare cum a avut vizita preşedintelui Klaus Iohannis. După părerea mea, este important că a avut loc o vizită oficială. Şi la fel de important este că preşedintele a luat act de problemele de aici, chiar şi în condiţiile în care cunoaştem că şeful statului respinge toate formele autonomiei pe criterii etnice. Însă, oamenii din Ţinutul Secuiesc i-au explicat preşedintelui Klaus Iohannis că nu vor autonomie pe criterii etnice, ci autonomie teritorială, dincolo de faptul că proiectul de lege privind autonomia culturală se află pe masa Parlamentului de peste zece ani, proiect care a fost susţinut în 2005 de toate minorităţile naţionale, inclusiv de Forumul Democrat al Germanilor, al cărui preşedinte a fost Klaus Iohannis. Cred că în acest sens Klaus Iohannis nu şi-a schimbat opiniile, de când a fost ales preşedintele României. Pe de altă parte, aşa cum am putut vedea în ultimii doi ani, Klaus Iohannis abordează mult mai pozitiv chestiunile privind minorităţile naţionale. Desigur, problema minorităţilor apare diferit în cazul minorităţii maghiare sau în cazul minorităţii germane. Tocmai de aceea am pledat pentru încheierea unui pact între populaţia majoritară şi comunităţile minoritare pentru ca asigurarea unor drepturi să nu mai depindă de faptul că suntem mai aproape sau nu de guvernarea respectivă. Acum, când se apropie Centenarul Marii Uniri, există o şansă ca să vorbim despre acest pact. De altminteri, i-am propus preşedintelui Klaus Iohannis chiar la prima întâlnire pe care am avut-o cu domnia sa – dacă îmi aduc aminte – în iarna 2015 sau la începutul anului 2016 încheierea unui pact între majoritate şi minoritate”, a precizat László Borbély.
Dat fiind faptul că mai înainte, consilierul de stat a amintit de Centenarul Marii Uniri, care în România este o sărbătoare, însă unii lideri maghiari au declarat că anul 2018 va fi Anul Doliului, l-am întrebat, dacă acestă manifestare nu va genera poziţii ostile?
“Referitor la Anul Doliului, această declaraţie este individuală, nu a fost formulată din partea unei organizaţii a maghiarilor. Pe parcursul anilor am spus de mai multe ori, a spus şi Béla Markó şi Hunor Kelemen, că această sărbătoare nu este o bucurie pentru naţiunea maghiară. În acest sens este clar ce a însemnat pentru noi 1918 şi după acea Trianonul. În acest sens opiniile noastre sunt clare, de aceea ne referim în totdeauna la Declaraţia de la Alba Iulia, care garantează pentru toate popoarele autonomia, precum şi realizarea autoadministrării cu liderii aleşi. Ceea ce nu s-a realizat. Aşadar, şi din acest punct de vedere ar fi bine să discutăm. Desigur, trebuie să privim în viitor, dar nu trebuie să uităm trecutul. Şi în această chestiune dialogul are un rol major. UDMR va organiza în viitor întâlniri la care vom discuta despre această problemă tete-a-tete cu reprezentanţii naţiunii române. Acum, după 100 de ani, ar fi timpul să clarificăm toate aceste chestiuni”, a subliniat consilierul de stat, László Borbély.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: Abc News Transilvania