În perioada 2071-2100, fenomenele meteorologice extreme pot provoca decesul unui număr de 80-240 de mii de oameni, pe an, în Uniunea Europeană, în Elveţia, Norvegia şi în Islanda, rezultă dintr-un studiu realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene. Echipa de cercetători, condusă de Giovanni Forzieri, a prezentat în revista de specialitate, intitulată The Lancet Planetary Health, prognozele privind schimbările climatice.

Cercetătorii au analizat 2.300 de rapoarte realizate în perioada 1981-2010 despre fenomenele meteorologice extreme. Din această analiză a rezultat că în perioada amintită au decedat anual  în medie trei mii de europeni din cauza fenomenelor extreme cu efecte catastrofale. Dacă nu intervine omul pentru stoparea fenomenelor extreme, în perioada 2041-2070  vor murii anual 48-180 de mii de oameni, iar în perioada 2071-2100 numărul deceselor ar putea creşte  la 81-240 de mii pe an.

„În secolul XXI, schimbările climatice reprezintă cele mai mari pericole globale pentru sănătatea omului”, a declarat Giovanni Forzieri. Cercetătorii au luat în calcul cele mai periculoase şapte fenomene meteorologice extreme: inundaţiile catastrofale de-a lungul unor fluvii şi a litoralului, seceta, incendiile de pădure, furtunile, precum şi valurile de temperaturi reci şi calde.

Valurile de căldură ucigătoare

Valurile de căldură sunt cele mai periculoase pentru sănătatea omului. Potrivit unor calcule, în ultimii 30 de ani ai acestui secol,  cauzele a 99% din decese  vor fi temperaturile foarte ridicate.

Riscurile provocate de fenomenele meteorologice extreme nu sunt la fel în toată Europa. Astfel, în sudul Europei, aproape toată lumea va trăi anual experienţa unei catastrofe naturale. În Europa Centrală 64%, iar în Europa de Nord, 36% din locuitori vor fi afectaţi de fenomenele meteorologice extreme.

Situaţia cea mai periculoasă este în Europa de Sud

În perioada 2071-2100, cele mai multe victime din cauza fenomenelor meteorologice extreme vor fi în sudul Europei: dintr-un milion de locuitori 700 îşi pot pierde viaţa anual. Până la sfârşitul secolului, în Europa Centrală dintr-un milion de locuitori îşi pot pierde viaţa anual 232 de oameni, în timp ce în Europa de Nord, trei persoane, susţin cercetătorii.

Omul este capabil să se adapteze

În cadrul studiului, cercetătorii au pornit de la ipoteza că pe parcursul anilor nu vor fi reduse emisiile de gaze cu efect de seră. Ei nu au luat, însă, în calcul anumiţi factori, cum ar fi, de exemplu, îmbunătăţirea asistenţei medicale, sistemele de aer condiţionat sau izolarea termică a locuinţelor. De asemenea, nu au avut în vedere îmbătrânirea societăţii, ceea ce ar dramatiza şi mai mult datele, deoarece oamenii vârstnici reacţionează mai sensibil la temperaturile foarte ridicate.

Rezultatele studiului pot fi utile pentru factorii decizionali politici şi pentru proiectanţii de urbanism pentru ca ei să aplice unele măsuri în vederea încetinirii procesului schimbărilor climatice şi pentru reducerea efectelor acestora, susţin doi cercetători independenţi care au comentat acest studiu. Aceştia au afirmat, totodată, că efectele meteorologice sunt, oarecum, supraapreciate, deoarece omul este capabil să se adapteze la condiţiile modificate ale mediului.

Sursa: hirado.hu

Traducerea: Péterfy Tünde

Foto: Hiradó

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


9 + = 15

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.