Interviu cu europarlamentarul Gyula Winkler despre iniţiativa Minority SafePack

După încheierea campaniei de strângere a semnăturilor pentru susţinerea Iniţiativei Cetăţeneşti Europene Minority SafePack privind protecţia minorităţilor autohtone europene, l-am întrebat pe europarlamentarul UDMR, Gyula Winkler, în ce condiţii are Comisia Europeană obligaţia de a propune o procedură legislativă după o iniţiativă cetăţenească de succes:

„Acum există o perioadă de trei luni care a început odată cu încheierea strângerilor de semnături, când autorităţile statelor membre ale UE analizează autenticitatea semnăturilor. În acest sens, fiecare ţară procedează conform propriei legislaţii. Este posibil ca fiecare semnătură să fe analizată, dar este posibil să fie verificate prin alegerea la întâmplare, procedura depinde de autorităţile fiecărei ţări. Desigur, vor fi ţări care vor verifica cu atenţie semnăturile – va fi şi cazul nostru –  şi este posibil ca din 1,3 milioane de semnături să rămână mai puţin, dar şi a aşa va rămâne, în mod sigur, – cel puţin aşa credem – un milion de semnături autentificate. După această perioadă va urma o altă perioadă de trei luni în care Comisia Europeană va stabili modul în care va dori să răspundă la iniţiativa cetăţenească. Comisia Europeană va trebui să facă în mod obligatoriu doar un singur lucru: trebuie să organizeze o audiere în Parlamentul European la care trebuie să îi invite pe iniţiatorii Minority SafePack, când va avea loc o negociere despre paşii următori. Comisiei Europene nu îi place acest subiect, ceea ce este absolut clar. În primul rând pentru că este un subiect confidenţial, deoarece ţările membre ale UE adoptă poziţii diferite în privinţa protecţiei minorităţilor. Sunt state membre ale UE în care există şi funcţionează autonomia şi sunt ţări membre unde nici nu sunt recunoscute minorităţile etnice, de exemplu, în Franţa sau în Grecia. Comisia Europeană se află sub presiunea ţărilor membre ale UE, ca să nu întreprindă nimic. De asemenea, mai există şi presiunea exercitată de organizaţiile societăţii civile, prin cele peste un milion de semnături. Dorinţa noastră este ca şi în Parlamentul European să formăm o presiune politică, iar în acest sens sunt deja semne bune, deoarece mai bine de o lună PE a adoptat un raport elaborat de europarlamentarul maghiar din Slovacia, Pál Csáky, despre interzicerea discriminării, despre care am vorbit de multe ori, împreună cu mai mulţi europarlamentari. Aşadar, în Parlamentul European trebuie să creăm această presiune politică. Societatea în sine, comunităţiile minoritare au făcut deja să fie auzite vocile lor, există deja peste un milion de semnături. În acest context, noi depunem eforturi pentru ca Executivul de la Bruxelles să facă pasul. Cum să facă acest pas? Aşa cum noi am propus în iniţiativa cetăţenească. Avem nouă domenii în care se pot întreprinde diferite proceduri legislative. Nu este vorba despre faptul că Comisia Europeană va crea o lege sau o directivă europeană, ci despre faptul că în mai multe domenii pot fi adoptate mai multe măsuri, de exemplu, modificarea directivei antidiscriminare, crearea sistemului monitoring, care a fost gândit împreună cu europarlamentarul Pál Csáky, şi care nu impune elaborarea unei legi, ci este nevoie doar de măsuri administrative, respectiv de un buget şi de un regulament de funcţionare. În fiecare domeniu din cele nouă domenii – noi am propus 11 domenii, dar două domenii nu au fost acceptate de Comisia Europeană nici după pronunţarea Curţii UE – este nevoie de diferite măsuri legislative, iar adoptarea acestora presupune o presiune politică. Desigur, legea nu obligă CE  la toate acestea, în schimb o va obliga presiunea politică – sperăm noi – în Parlamentul European şi presiunea societăţii civile, ceea ce s-a format şi trebuie menţinută. Acum organizaţiile membre ale FUEN nu trebuie să rămână tăcute, ci trebuie să vorbească permanent despre acest subiect. De exemplu, acum lucrăm la pregătirea congresului FUEN, care va avea loc peste două luni, şi acest subiect privind protecţia minorităţilor va fi înscris pe ordinea de zi a congresului”, ne-a explicat europarlamentarul.

La întrebarea, dacă va influenţa într-un fel întregul demers faptul că România încă se mai află în proces cu Comisia Europeană, Gyula Winkler a precizat:

„Lucrurile merg în paralel. Desigur totul are efect asupra tuturor. În mare măsură procesul şi-a pierdut obiectul, deoarece în proces este vorba, dacă se poate sau nu demara campania de strângere a semnăturilor. Lucrurile se derulează paralel. Este vorba despre procese politice foarte complicate. În ideea mea, aceasta este parte a disputei privind viitorul Uniunii Europene. Nu este simplu să stabileşti, ce direcţie să urmeze Uniunea Europeană: Macron spune să meargă la dreapta, alţii vor la stânga, iar Merkel deocamdată nu spune nimic, deoarece a ieşit slăbită din alegeri. Aşadar, este vorba de procese complexe şi complicate şi avem o muncă imensă înaintea noastră. Strângerea semnăturilor a fost doar o etapă a acestei munci, iar acum urmează paşii, etapele următoare. De igur – potrivi opiniei mele – chiar, dacă în acest an, la toamnă va avea loc audierea în Parlamentul European şi chiar dacă Comisia Europeană îşi va formula sau nu anumite angajamente, acestea nu sunt rezultate pe care le vom putea obţine în trei luni. Toate acestea se vor produce în această toamnă, însă activitatea propriu-zisă va începe după alegeri, în noua Comisie Europeană. La sfârşitul lunii mai 2019 va avea loc alegerea noului Parlament European, iar în toamna anului 2019 va fi formată şi noua Comisie Europeană. Eu nu aştept prea multe rezultate de la o Comisie Europeană care urmează să plece. Acest subiect trebuie să rămână pe ordinea de zi, iar în acest sens organizaţiile membre ale FUEN trebuie să acţioneze, să organizeze conferinţe, diferite manifestări, nu este suficient că iniţiativa a fost semnată de un milion de oameni. Este foarte important, dar nu este suficient, ci încontinuare trebuie menţinută pe ordinea de zi şi dovedit că este vorba despre o revendicare care nu poate fi ignorată. În campania electorală din Transilvania, care se va referi la viitorul UE, contribuţia noastră, a  maghiarilor din Transilvania, a germanilor din  Tirolul de Sud va trebui să fie dorinţa pentru o Europă care va respecta drepturile minorităţilor”.

Interviu realizat de: Balázs Magdolna

Foto: Krónika

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


+ 1 = 6

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.