Chestiuni interne şi europene, aflate în atenţia publicului, dezbătute împreună cu preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Zsolt Szilágyi

După încheierea campaniei de strângere a semnăturilor pentru susţinerea iniţiativei cetăţeneşti Minority SafePack, ne-am adresat cu câteva întrebări preşedintelui Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Zsolt Szilágyi.

L-am  întrebat pe preşedintele PPMT în ce condiţii are obligaţia Comisia Europeană de a propune demararea unei proceduri legislative pe baza unei iniţiative cetăţeneşti?

„Iniţiativa Monitory SafePack a acumulat un sprijin  însemnat în multe ţări ale Europei, ceea ce înseamnă că este o chestiune europeană, iar Comisia Europeană nu o poate ignora. Desigur, este nevoie nu numai de sprijinul opiniei publice, a mass-media, dar şi de susţinerea statelor membre ale UE. Cred că succesul campaniei de strângere a semnăturilor constituie o bază excelentă  pentru continuarea lobby-ului, a activităţii de convingere a faptului că protecţia minorităţilor naţionale autohtone este o cauză europeană”, a declarat Zsolt Szilágyi.

La întrebarea, în opinia sa, pe ce argumente concrete a respins, recent, Curtea de Justiţie a UE sesizarea acitiviştilor europeni care luptă împotriva avortului, Zsolt Szilagyi a spus:

„Nu cunosc deocamdată detalii despre acest subiect. Este o chestiune asupra căreia decizionalii europeni au opinii diferite”.

La întrebarea, cum comentează propunerea privind unirea celor două universităţi din Târgu Mureş – Universitatea de Medicină şi Farmacie, respectiv Universitatea Petru Maior -, precum şi atitudinea Ministerului Educaţiei Naţionale, care a susţinut că nu se amestecă în acest caz şi că este problema celor două instituţii, preşdintele PPMT a subliniat:

„Cred, pe de o parte, că este obligaţia statului să menţină drepturile obţinute deja de o comunitate, iar pe de altă parte, trebuie să asigure pentru dăinuirea şi dezvoltarea minorităţilor care trăiesc pe teritoriul său insituţiile şi sistemul instituţional necesar. UMF Târgu Mureş este un drept obţinut al comunităţii maghiare, care funcţionează de mai multe decenii, în pofida faptului că autorităţile statului au exercitat constant o presiune al cărei scop a fost lichidarea sistemului nostru instituţional. În ceea ce priveşte atitudinea Ministerului Educaţiei – este inacceptabil acest comportament. Într-o democraţie, statul trebuie să asigure dăinurea învăţământului în limba maghiară şi funcţionarea fără întrerupere a UMF Târgu Mureş. Ministerul nu a făcut-o nici până în prezent, aşadar este clar că procesul de unificare a fost declanşată la sugestia statului.  La finalul procesului de unificare se va lichida, probabil, învăţământul în limba maghiară. Aşadar, în acest caz, statul nu numai că nu poate rămâne neutru, dar trebuie să contribuie în mod activ la menţinerea drepturilor noastre obţinute şi a instituţiilor noastre. Cred că UMF Târgu Mureş va rămâne în forma sa de sine stătătoare. Conducerea UMF Târgu Mureş a refuzat, cu ajutorul statului, aplicarea Legii învăţământului. Ministerul Educaţiei şi guvernul în exerciţiu nu trebuiau să tolereze, atâta timp cât la Cluj-Napoca, la Universitatea Babeș-Bolyai şi la Târgu Mures, la Universitatea de Arte (care este tot de stat) sunt aplicate prevederile Legii învăţământului privind multiculturalitatea, în cazul UMF Târgu Mureş nu a fost aplicată, pe motiv că există autonomia universitară, ceea ce este deja în sine o neglijenţă care a contribuit la generarea situaţiei de azi”.

Interviu realizat de: Balázs Magdolna

Foto:Agerpres

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


4 + = 5

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.