Solicitarea de retrocedare a Bibliotecii Batthyáneum şi a Observatorului Astronomic, care se află la ultimul nivel al clădirii, a fost depusă de episcopul romano-catolic, György Jakubinyi, după ce Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România, din cadrul Guvernului României, a respins în noiembrie 2015 cererea bisericii în acest sens.
L-am întrebat pe pr. Ferenc Potyó, vicar general al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, care sunt procedurile care urmează să fie întreprinse de Arhiepiscopie după respingerea solicitării de retrocedare a Bibliotecii Batthyáneum?
“Acum va urma depunerea unui recurs la sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia. În acestă chestiune nu doresc să mă exprim, deoarece de acest dosar se ocupă avocatul Attila Komáromi, el participă la procese, la el se află întreaga documentaţie privind acest dosar”.
La întrebarea, dacă statul român are dreptul să revendice această proprietate, vicarul general, pr. Ferenc Potyó a declarat:
“Biblioteca Batthyáneum nu a fost niciodată în proprietatea statutului român. Toată acestă procedură este forţată. Atât clădirea bibliotecii, cât şi Observatorul Astronomic găzduit la ultimul etaj au fost lăsate moştenire de episcopul Batthyany Ignac, prin testament, moştenitorului de drept: Biserica Catolica, “provincia Transilvania”, iar menţiunea “provincia” face referire la episcopia catolică din Transilvania, potrivit terminologiei de atunci. Acum se încearcă interpretarea acestei menţiuni. Cuvântul “provincia” crează posibilitatea pentru altfel de interpretări: pentru unii acest cuvânt înseamnă Transilvania, ca unitate politică. Esenţa spirituală a testamentului este ca tot mai mulţi oameni să aibă acces la bibliotecă. Nu trebuie să vă spun că în prezent biblioteca nu poate fi vizitată, vizitatorii sau cercetătorii au acces doar printr-o autorizare specială, privilegiată, dată din Bucureşti, ceea ce este o procedură care se află în contradicţie tocmai cu spiritul testamentului. În ceea ce priveşte retrocedarea, scopul episcopului a fost ca obiective similare să fie administrate de ele însele, să fie pe propriile lor picioare şi nu cum ar fi, de exemplu, că existe o bibliotecă şi cineva aduce de undeva personal pe care să îl plătească. În secolul XVIII, episcopul Batthyány Ignác a cumpărat biserica trinitarienilor pe care a transformat-o în bibliotecă – dat fiind faptul că era un om de ştiinţă -, în care şi-a amplasat biblioteca sa personală. În partea superioară a clădirii a înfiinţat un Observator Astronomic care în aceea vreme a fost considerat un obiectiv deosebit de modern. În vederea susţinerii funcţionării clădirii şi a Observatorului Astronomic, a achiziţionat mai multe terenuri, de exemplu, o vie, numită Csillagda, care şi azi se află în proprietatea Arhiepiscopiei şi care nu a fost confiscată în timpul comunismului. În cartea funciară , ca proprietar al clădirii, este înregistrată Csillagda, pe care am putea numi un fel de fundaţie. A fost o practică generală ca drept proprietar să fi nu fie înregistrată biserica, ci o unitate interioară a bisericii. Este clar că nu necesită prea multe eforturi pentru a vedea, cine a înfiinţat această fundaţie şi că moştenitorul de drept, conform testamentului, este Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia. În pofida tuturor lucrurilor, nu putem spune că am obosit, că vom renunţa la lupta noastră, deoarece este vorba despre o moştenire lăsată de strămoşii noştri, noi nu am luat de la alţii această moştenire şi nu putem renunţa la ea. Avem obligaţia morală ca să păstrăm şi să dăm mai departe această moştenire”.
Menţionăm că Comisia de restituire şi-a motivat hotărârea prin afirmația că Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, care face solicitarea, nu este identică cu Institutul de Astronomie Romano-Catolic (Csillagda) din cartea funciară.
Komáromi Attila, consilierul juridic al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, a relatat, în 2015, săptămânalului Vasárnap: în 1798, când episcopul Batthyányi Ignác și-a înființat celebra bibliotecă și observatorul astronomic, ele au fost înscrise ca fundație culturală, sub numele menționat anterior. În 1949, fundația și-a încetat existența, bunurile sale au fost naționalizate, deci aceasta nu există în prezent, deoarece nu a avut continuitate. Arhiepiscopia nu putea solicita retrocedarea clădirii și a bunurilor mobile în numele fundației de odinioară.
Biblioteca Batthyáneum din Alba Iulia este cel mai de valoare imobil şi cea mai prețioasă colecţie pe care bisericile maghiare din Transilvania le-au solicitat a le fi restituite de către statul român.
Sentinţa din 4 iulie 2018 poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare şi va ajunge, astfel, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În proces s-a invocat faptul că, în conformitate cu voinţa testatorului, fundaţia urma să fie condusă şi administrată de episcopii catolici din Alba Iulia, dar sub protecţia guvernatorului regesc al Marelui Principat al Transilvaniei (pe atunci parte a Imperiului Habsburgic).
De menţionat că denumirea „provincia Transilvania” specificată de episcop în testament a fost tradusă, pentru Curtea de Apel Alba Iulia, diferit, de experţii desemnaţi în dosar. Unul dintre experţi afirmă că această denumire se referă strict la partea laică a statului, reprezentat de guvernatorul regal, în timp ce al doilea expert susţine că expresia se referă la „provincia bisericii universale catolice”. Traducerile testamentului au fost realizate de doi profesori de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Reprezentanţii legali ai instituţiilor statului au argumentat, la rândul lor, în faţa judecătorilor din Alba, că „ar fi clar că episcopul face o donaţie publică, cu finalitate ecleziastică şi laică, în acelaşi timp. Partea laică este reprezentată de autoritatea statului, adică Marele Principat al Transilvaniei de atunci, reprezentat de guvernator. De altminteri, guvernatorul regesc în funcţie, Gheorghe Banffy, a fost de faţă la legalizarea testamentului, în 16 august 1798. Episcopul nu a lăsat moştenire o instituţie ecleziastică, ci una publică, adică o fundaţie culturală de interes public”.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: delerdely.eloerdely.ro