Interviu acordat de preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, ziarului ungar “Magyar Nemzet”
În chestiuni controversate, cea mai eficientă procedură este dialogul între Comisia Europeană şi respectiva ţară membră a UE, susţine Călin Popescu Tăriceanu, preşedinte al Senatului României, liderul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), formaţiune politică aflată la guvernare alături de Partidul Social Democrat. Politicianul român a declarat într-un interviu acordat ziarului Magyar Nemzet că ALDE a respins raportul-Sargentini care a condamnat Ungaria tocmai petru a avut în vedere relaţiile interstatale ungaro-române, precum şi minoritatea maghiară din Transilvania.
Reporter: Despre relaţiile interstatale ungaro-române se poate spune că sunt bune, de un timp cei doi miniştri de externe discută foarte des. Însă, de mult nu a mai fost organizată o întâlnire la nivel de premieri. De ce?
Călin Popescu Tăriceanu: Personal, regret nespus de mult această lipsă de consultări între cei doi premieri. Într-o oarecare măsură este suprinzător şi pentru mine că şedinţele comune ale Guvernelor României şi Ungariei începute de mine nu au fost continuate de succesorii mei. Intensificarea relaţiilor bilateral ar fi în interesul ambelor ţări. Este vorba despre două ţări membre ale Uniunii Europene, care au, evident, propriile lor interese, însă există şi multe interese comune. Adoptarea unor poziţii comune în multe chestiuni ale Uniunii Europene ar fi deja, în sine, un motiv suficient pentru a organiza cel puţin odată pe an câte o sedinţă comună a celor două guverne.
Reporter: Concret, la ce chestiuni europene vă gândiţi?
Călin Popescu Tăriceanu: Sunt unele subiecte care au generat dispute în cadrul Uniunii Europene, ca de exemplu migraţia sau libera circulaţie a forţei de muncă. Dar mai este şi Brexitul. Cum va arăta Europa după Brexit? Ce fel de Uniune Europană ne dorim în viitor: cu două viteze, o Uniune Europeană în care deciziile sunt luate pe bază de consens sau în care deciziile sunt adoptate pe baza unei majorităţi calificate, iar ţările mai mici să nu fie luate în seamă? Şi lista mai potae fi continuată.
Reporter: În cadrul Uniunii Europene se pune problema tot mai accentuat asupra cooperării ţărilor din Europa Centrală şi de Est, iar aici nu mă gândesc doar la ţările din Grupul de la Visegrad. Unde este locul României în acest proces?
Călin Popescu Tăriceanu: În ultimii doi ani, în relaţia de cooperare care funcţionează sub denumirea de V4 Plus şi-a asumat un rol şi România. Această muncă, care se află în faza de început, de formare, ar putea fi adâncită. După aderarea la UE, ţările din regiune s-au confruntat cu foarte multe probleme. Ca preşedinte al Senatului României, am discutat de mai multe ori cu colegii din ţările Grupului de la Visegrad, iar concluzia a fost de regulă că temele pe care urmează să le rezolvăm practic sunt identice. Avem interese comune în domeniul dezvoltării infrastructurii din regiune, deoarece în acest sens diferenţele încă sunt foarte mari între statele vestice şi cele estice. Eu, personal, sunt adeptul angajat pentru extinderea relaţiilor României cu ţările Grupului de la Visegrad.
Reporter: În ultima perioadă, România a fost atacată vehement de la Bruxelles din cauza reformei justiţiei şi din cauza obstrucţionării luptei împotriva corupţiei. Ce puteţi să îmi spuneţi referitor la aceste acuzaţii?
Călin Popescu Tăriceanu: Cred că în chestinunile divergente cel mai eficient mijloc este dialogul între Comisia Europeană şi ţara membră în cauză. Însă, subiectele acestui dialog trebuie să se bazeze pe fapte şi nu – să zicem – pe unele titluri din ziare, care susţin lucruri ireale. Comisia Europeană trebuie să cunoască mai profund demersurile contestate la Bruxelles, deoarece numai astfel poate evita să judece în funcţie de anumite prezentări superficiale. În România, instituţiile fundamentale ale statului de drept stau pe picioare solide. În anii anterior au avut loc, într-adevăr, ilegalităţi grave în ceea ce priveşte statul de drept, ceea ce nu au fost văzut de Bruxelles sau nu s-a dorit să fie văzut. Aşa nu mai poate continua! Guvernul de la Bucureşti şi majoritatea parlamentară încearcă să corecteze tocmai aceste ilegalităţi. Noi am adus această temă în atenţia preşedintelui şi vicepreşedintelui Comisiei Europene şi am relatat lor foarte sincer şi în detaliu despre ceea ce se întâmplă în România. Am constatat că chestiunile evitate până în prezent – cum ar fi, de exemplu protocoalele secrete încheiate între instituţiile din domeniul justiţiei şi seviciile secrete – acum sunt luate în considerare şi la Bruxelles şi se recunoaşte că acestea au impact grav asupra independenţiei justiţiei. Aşadar, când vorbim despre statul de drept în România, nu putem ocoli aceste întrebări, la care noi tocmai căutăm răspunsuri.
Reporter: Doi reprezentanţi ai formaţiunii politice conduse de dumneavoastră întăresc rândurile liberalilor în Parlamentul European, iar aceşti doi europarlamentari au respins raportul Sargentini care a fost formulat împotriva Ungariei. În ultima perioadă, liderul grupului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, a lansat de ai multe ori acuzaţii la adresa partidului din România membru al acestui grup, din cauză că în calitate de partid din coaliţia guvernamentală asigură susţinere Guvernului de la Bucureşti care “periclitează” statul de drept. Mai mult decât atât, Guy Verhofstadt a amintit şi de o excludere din acest grup european. Cum aţi racţionat dumneavoastră la aceste acuzaţii?
Călin Popescu Tăriceanu: Trebuie să vă spun că una din pricipalele cauze pentru care partidul meu a fost criticat de conducerea grupului liberal european a fost tocmai respingerea raportului Sargentini. I-am spus colegilor mei liberali că am avut chiar două motive solide pentru a vota cu NU. Unul a fost faptul că în ultimii 15 ani relaţiile interstatale ungaro-române au devenit lipsite de tensiuni. Azi putem vorbi mai degrabă despre existenţa unei cooperări strânse. Votarea de către europarlamentarii noştrii a activării articolului 7 ar fi fost apreciată de Ungaria drept un demers neprietenos. Cel de-al doilea motiv pentru care am respins acest raport a fost minoritatea maghiară din România. Vorbim despre cea mai mare comunitate naţională din Europa. Şi ei ar fi interpretat drept un gest neprietenos dacă noi spunem DA raportului în care este condamnată Ungaria. În lumina acestor aspecte, cred că noi am procedat corect şi aceasta am spus foarte clar şi colegilor noştrii liberali.
Sursa: Magyar Nemzet
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto:Világ Figyelő