La Târgu Mureş a avut loc recent, cu prilejul Zilei Libertăţii Secuieşti, comemorarea martirilor secui executaţi în urmă cu 165 de ani şi o demonstraţie pentru autonomia Ţinutului Secuiesc.
Referitor la manifestarea din acest an, vicepreşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Csaba Ferencz, a declarat portalului nostru:
„Manifestarea care a avut loc în acest an, cu prilejul Zilei Libertăţii Secuieşti, a fost caracterizată, ca şi în alţi ani, de ordine, disciplină şi de angajamentul asumat. Scopul a fost şi acum, ca de fiecare dată, să prezentăm revendicarea noastră de autonomie şi să facem acest lucru în mod consecvent, în ordine şi în cadrul statului de drept, iar cei care au venit la eveniment au demonstrat din nou că suntem o comunitate a ordinii”.
La întrebarea, dacă a avut un efect mobilizator sentinţa pronunţată cu trei zile înainte de Ziua Libertăţii Secuieşti de Curtea de Justiţie a UE în favoarea Consiliului Naţional Secuiesc în procesul care a fost intentat de CNS împotriva Comisiei Europene în legătură cu iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile naţionale, Csaba Ferencz a precizat:
„Desigur, actualităţile, dar mai ales veştile bune, au o forţă mobilizatoare, dar cred că oamenii nu au venit la această manifestare doar din acest motiv. O veste bună este binevenită oricând. De fapt, comunitatea nici nu poate aprecia în adevăratul sens importanţa acestei lupte, a acestei decizii, care ne poate aduce mai aproape de autonomie, deoarece este vorba despre un proces destul de complex”.
În urmă cu doi, înainte de organizarea Zilei Libertăţii Secuieşti, la o conferinţă de presă susţinută la Sfântu Gheorghe, vicepreşedintele CNS a declarat că vor să implice şi generaţia tânără în lupta pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. În acest sens, l-am întrebat pe Csaba Ferencz în ce măsură s-a concretizat această intenţie în perioada care a trecut de atunci?
„În această privinţă, cel puţin în ceea ce priveşte mobilizarea, cei care au fost prezenţi la manifestare puteau să vadă că în primul rând a fost reprezentată generaţia mai în vârstă. În opinia mea, implicarea tineretuluiva fi consecinţa unui efort depus susţinut, pe parcursul a mai mulți ani. Nu cred că tineretul nu se implică. Desigur, majoritatea participanţilor au fost din categoria celor vârstnici. Tinerii, care se implică într-un anume fel, nu participă neapărat la asemenea manifestări. Este mulţumitor dacă ei se implică chiar şi indirect, deoarece cel mai important este ca autonomia să fie conştientizată într-un cerc cât mai larg, astfel şi în rândul tinerilor. Scopul acestor manifestări este tocmai acesta. Evident, nu poţi să te adresezi tineretului de azi prin metode clasice, este nevoie de metode mai speciale.Şi în acest sens, trebuie să ne dezvoltăm şi noi, dar cred că informaţia ajunge şi la tineret. Dacă ne uităm pe paginile de socializare, putem observa câţi tineri urmăresc şi comentează acest eveniment”.
Referitor la numărul participanţilor, vicepreşedintele CNS a spus că în presă a apărut un număr de mai multe mii, însă „în opinia noastră au fost aproximativ 7-8 mii de oameni”.
„La Monumentul Martirilor Secui nu am fost aşa de mulţi, dar acesta este un lucru obişnuit. Însă, nu este întâmplător că s-a format o coloană de oameni cu o lungime de un kilometru şi jumătate şi nu este întâmplător nici sloganul „Veniţi cu noi”, strigat de participanţi, deoarece caracterul mobilizator este esenţa unei demonstraţii şi are efect, chiar şi indirect, asupra celor care, din anumite motive, nu au putut fi prezenţi la Monumentul Martirilor Secui sau nu au venit, eventual, din cauză că nu le plac sau nu vor să asculte discursurile. Tinerii, de exemplu, nu au răbdare să asculte un discurs de 10-15 minute. Asta este lumea în care trăim şi tocmai de aceea cred că o prezenţă de șapte-opt mii are o importanţă majoră. Şi mai cred că nu numărul participanţiloreste atât de important, ci faptul că această abnegaţie consecventă să aibă o forţă mobilizatoare şi asupra zilelor cotidiene”, a adăugat vicepreşedintele CNS.
Referitor la câştigarea procesului de către CNS la Luxemburg, l-am întrebat pe Csaba Ferencz, cum va reacţiona, în opinia sa, Guvernul României la această sentinţă?
„Probabil nu va reacţiona în mod oficial, deoarece perdantul în general nu recunoaşte că a pierdut, fie şi la instanţă. Trebuie însă subliniat faptul că, indiferent că România a intrat în acest proces de partea reclamatului şi nu de partea reclamantului, adică de partea Comisiei Europene, dacă iniţiativa cetăţenească se va concretiza, şi România va fi câştigătorul acestui proces. Pratic, este vorba despre faptul că va exista o legislaţie datorită căreia una dintre regiunile României va beneficia de mai multe resurse financiare. Dacă mă gândesc la împărţirea fondurilor, în general, la dezvoltarea economiei, în urma acestei sentinţe va putea să se îmbogăţească întreaga Românie. Din acest considerent, cauza acestui proces este foarte bună, deoarece, de fapt, nu există perdanţi, respectiv România nu va fi perdantul acestuia, dacă iniţiativa cetăţenească va avea sorţi de izbândă. Dar, până atunci, iniţiativa cetăţenească va trebui înregistrată la Comisia Europeană. Sentinţa instanţei se află deja pe masa CE, care are la dispoziţie două luni pentru a înregistra această iniţiativă. Însă, având în vedere că se apropie alegerile europarlamentare, este posibil ca această perioadă de două luni să se prelungească, ceea ce pentru noi ar putea fi chiar un câştig, deoarece trebuie să construim o strategie pentru strângerea unui milion de semnături din şapte ţări europene. Practic, va începe o perioadă, un proces de colaborare, în urma căruia s-ar putea realiza o alianţă, o solidarizare tocmai între aceste regiuni naţionale specifice din întreaga Europă. Aşadar, din acest punct de vedere, ne aflăm în faţa unei perioade în care relaţiile de cooperare concrete se vor intensifica. Ceea ce presupune un uriaş efort nu numai pentru noi, dar şi pentru cei care consideră că este importantă solidarizarea comunităţilor naţionale, a comunităţilor minorităţilor europene. Pentru strângerea unui milion de semnături din şapte ţări europene avem la dispoziţie un an. Dacă vom reuşi să strângem cele un milion de semnături şi să depunem la Comisia Europeană,următorul pas va fi demararea procedurii legislative, ceea ce ţine tot de competenţa Comisiei Europene, precum şi elaborarea unui proiect – desigur pe baza propunerilor – care ar putea primi undă verde în Parlamentul European. În prezent se desfăşoară identificarea partenerilor, desigur contăm pe sprijinul a patru-cinci ţări din Bazinul Carpatic, care au particularităţi similare şi unde trăiesc comunităţi maghiare, ne gândim la comunităţile din Ţara Bascilor, din Catalonia, la comunităţile naţionale din Spania, la Suedia, unde trăieşte o diasporă maghiară însemnată. În oarecare măsură, această iniţiativă este un proiect economic, iar scopul este ca aceste regiuni specifice să obţină fonduri europene”, a conchis vicepreşedintele CNS, Csaba Ferencz.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto:PestiSrácok