La începutul lunii aprilie, autorităţile ucrainene nu i-au permis lui Kelemen Hunor intrarea pe teritoriul Ucrainei. Preşedintele UDMR a dorit să participe, ca invitat, la manifestările organizate la Ujgorod cu prilejul aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea Uniunii Culturale Maghiare din Transcarpatia.
Referitor la acest eveniment, la solicitarea noastră, şi-au exprimat opiniile doi reprezentanţi maghiari ai unor curente politice din România.
La întrebarea, cum comentează faptul că preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, nu a fost lăsat să intre pe teritoriul Ucrainei, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Balázs Izsák, a precizat:
„În acest context mult mai grav a fost, când autorităţile române nu au permis intrarea în România a lui Attila Dabis, însărcinatul Consiliului Naţional Secuiesc pentru relaţii externe. În acest caz a fost vorba despre două ţări membre ale Uniunii Europene. Tratatul Uniunii Europene prevede libera mişcare a persoanelor, a serviciilor şi a mărfurilor, în timp ce Ucraina nu are asemenea obligaţii. Pentru Ucraina a fost o încurajare faptul că o ţară membră a UE poate încălca, fără consecinţe, acordurile referitoare la ţara respectivă. Nu pot să trec peste faptul că Attila Dabis are interdicţie de a intra în România aproximativ timp de trei ani. Referitor la motivele pentru care i s-a interzis lui Hunor Kelemen intrarea pe teritoriul Ucrainei, nu pot să am nicio o opinie, nu pot să gândesc în locul ucrainenilor, însă vedem, cunoaştem noua politică a Ucrainei faţă de maghiarii de acolo”.
Preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Rozália Biró, a declarat portalului nostru:
„Nu putem pune la îndoială o decizie luată conform prevederilor legale ale unei ţări, însă punem sub semnul întrebării modul în care a fost luată această decizie, şi afirm aceasta în calitate de preşedinte al Comisiei de politică externă. Pe de o parte, este inadmisibil că unei persoane i se interzice intrarea în Ucraina în 2017, iar această interdicţie este adusă la cunoştinţă în 2019, atunci când tocmai vrea să intre în ţară. Pe de altă parte, este inadmisibil, respectiv este îndoielnică şi decizia prin care unei persoane i se interzice intrarea în ţară, în condiţiile în care persoana respectivă nici nu a fost în ţara respectivă de 20 de ani, astfel că nici nu avea cum să comită o greşeală împotriva legilor ţării, respectiv să săvârşească o faptă ce constituie o infracţiune. De asemenea, este inacceptabil şi modul în care este adusă la cunoştinţa persoanei în cauză, respectiv părţii vătămate, această interdicţie, anume că i se dă un document scris în limba ucraineană despre interdicția de a intra pe teritoriul ţării, pe care trebuie să îl semneze fără ca acesta să fie tradus într-o limbă de circulaţie internaţională pentru ca respectiva persoană să înţeleagă ceea ce semnează. Datorită acestor fapte ne exprimăm nemulţumirile noastre, precum şi din cauza modului de a proceda, prin care au fost încălcate drepturile lui Hunor Kelemen, căruia i s-a interzis intrarea în Ucraina în calitate de membru al Parlamentului României şi care s-a prezentat la punctul de trecere al graniţei cu un paşaport diplomatic românesc. Şi, în final, dar nu în ultimul rând, ne referim, respectiv mă refer, în calitate de preşedinte al Comisiei de politică externă, în cele două scrisori adresate Ministerului român de Externe şi ambasadorului Ucrainei la Bucureşti, la două acorduri, şi anume la înţelegerea încheiată în 1997 între România şi Ucraina, şi care, în articolul 13, prevede că părţile semnatare – România şi Ucraina – creează posibilitatea înlesnirii exercitării dreptului de participare la adunările publice, la comunicare, precum şi la participarea în comun la diferite manifestări a persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale care trăiesc pe teritoriile ţării lor. Al doilea document la care ne referim este Declaraţia Internaţională privind Drepturile Omului, care în articolul 20, prevede că oricine are dreptul să îşi exprime propria sa opinie şi să participe la diferite manifestări paşnice transfrontaliere. Şi în final, dar nu în ultimul rând, consider ca inacceptabilă declaraţia făcută în legătură cu acest eveniment regretabil de ambasadorul Ucrainei la Bucureşti – cu care întreţin relaţii bune în calitate de preşedinte al Comisiei de politică externă – şi care, anul trecut, m-a vizitat la Parlament, prilej cu care ne-am angajat pentru întărirea relaţiilor de cooperare între cele două ţări -, care a afirmat unele lucruri care nu corespund realităţii, şi anume că Hunor Kelemen a vrut să intre în Ucraina cu paşaport emis de autorităţile ungare. De asemenea, ambasadorul Ucrainei a ignorat faptul că Hunor Kelemen a vrut să intre în ţară ca maghiar, dar ca cetăţean al României, în calitate de membru al Parlamentului României”.
La remarca noastră, dacă Hunor Kelemen nu a fost în Ucraina de 20 de ani, cum se întâmplă că în 2017 i s-a interzis intrarea în Ucraina, Rozalia Biro a precizat:
„Nu este prea clar cum este posibil ca unei persoane să îi fie aplicată interdicţia de a intra în Ucriana în 2017, când în acest an persoana respectivă nici nu a vrut să intre în această ţară, şi la fel de inacceptabil este şi faptul că din 2017 până acum Hunor Kelemen nu a fost înştiinţat despre această măsură”.
La întrebarea, dacă a fost motivată măsura aplicată acum de autorităţile ucrainene, preşedinte Comisiei de poltică externă a răspuns că până în prezent nu au primit nici un răspuns.
„Aşa cum am spus mai înainte, la începutul săptămânii trecute am adresat două scrisori la ministerul nostru de externe şi ambasadorului ucrainean, dar încă nu am primit răspunsuri la scrisorile mele. În aceste scrisori mă refer la cele două articole, mai sus menţionate, ca bază juridică, conform căreia Hunor Kelemen putea să intre în Ucraina. Însă, trebuie să luăm în considerare şi calitatea în care Hunor Kelemen a vrut să intre în Ucraina. Într-o singură persoană, Hunor Kelemen este preşedinte al UDMR, membru al Parlamentului României, fost vicepremier şi ministru al culturii României. În cazul în care Hunor Kelemen călătoreşte cu un paşaport diplomatic emis în România, înseamnă că decizia statului ucrainean aduce jigniri la adresa lui Hunor Kelemen în toate aceste calităţi ale sale, precum şi procedura prin care i s-a adus la cunoştinţă această decizie”.
Potrivit informaţiilor Agenţiei de Presă MTI, preşedintele Uniunii Culturale Maghiare din Transcarpatia, László Brenzovics, a solicitat, într-o scrisoare adresată preşedintelui Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul, condamnarea de către PPE a interzicerii intrării pe teritoriul statului ucrainean a preşedintelui UDMR, Hunor Kelemen.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: Maszol/Realitatea de Mureş/BihorŞtiri.ro