Conducerea Universităţii de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș (UMFST) şi reprezentanţii secţiei maghiare din cadrul universităţii s-au întâlnit, recent, pentru a discuta despre viitorul învăţământului medical cu predare în limba maghiară, precum şi derspre revendicările ridicate de partea maghiară. Discuţiile s-au încheiat fără rezultate concrete.
L-am întrebat pe senatorul UDMR, Csaba-Zoltán Novák, care este cauza neîndeplinirii cerinţelor părţii maghiare în ceea ce priveşte înfiinţarea celor trei departamente (preclinic, clinic şi farmaceutic) şi în privinţa denumirii universităţii şi după numele medicului neurolog Dezső Miskolczy:
„Cred că principala problemă constă în lipsa voinţei părţii române de a identifica o soluţie reală în vederea rezolvării acestei chestiuni, astfel că încearcă să motiveze această lipsă prin aşa-numitele argumente profesionale. Ştim că legea din 2011 garantează înfiinţarea unor structuri de învăţământ autonome pentru minorităţile naţionale, însă conducerea română a universităţii se opune, din anumite motive, de decenii la rând acestor prevederi legislative. Partea română invocă unele argumente de natură profesională, respectiv susţine că linia maghiară nu îndeplineşte anumite criterii. Trebuie spus însă că timp de mai multe decenii are loc distrugerea treptată a liniei maghiare. Ştim că mai sunt şi alte interese, de altă natură – economice şi de poziţii – din cauza cărora partea română este nevoită să nu cedeze”.
Dar, totuşi, până când poate fi continuat aşa, deoarece nu poate fi menţinută până la infinit o stare, o poziţe?
„Noi am discutat de mai multe ori, iar interesul comun ar fi ca la universitatea de medicină să fie linişte şi pace, iar studenţii, fie că învaţă în limba engleză sau în limba maghiară sau în limba română, să îşi îndrepte atenţia asupra activităţii ştiinţifice. Am dori ca şi partea română să îşi dea seama – ca de exemplu şi în cazul minorităţii române din Republica Moldova sau din Ucraina – că nu este vorba despre propagarea separatismului, ci despre faptul că şi pentru învăţământul medical cu predare în limba maghiară este important – ca şi în cazul altor forme de învăţământ cu predare în limba maghiară – să fie organizat în structuri autonome care să garanteze în viitor funcţionarea învăţământului medical cu predare în limba maghiară”, ne-a explicat senatorul Csaba-Zoltán Novák.
Faptul că solicitarea părţii maghiare – denumirea universităţii şi după numele medicului neurolog Dezső Miskolczy – nu a fost luată în seamă, a fost explicată de rectorul universităţii, Leonard Azamfirei, prin neparticiparea, din aprilie a anului trecut, la şedintele Senatului UMFST a profesorilor şi reprezentanţilor studenţilor maghiari.
Acest răspuns este suficient pentru ignorarea solicitării părţii maghiare?
„Eu aş separa în două capitole această chestiune. Aş aborda separat problema privind denumirea universităţii şi cea referitoare la prezenţa repezentanţilor profesorilor maghiari la şedinţele Senatului universităţii. Denumirea universităţii şi după numele medicului neurolog maghiar are o legătură strânsă cu cele discutate în cadrul celor două întrebări anterioare, respectiv despre structura autonomă a învăţământului maghiar. Un nume conferit unei universităţi este simbolul universităţii respectiv simbolizează partea de conţinut a universităţii. Este evident că, dacă există o structură autonomă maghiară, atunci şi acestei structuri universitare din Târgu Mureş i se poate da o dublă denumire, după modelul Universităţii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Cele două chestiuni trebuie abordate împreună. Aşadar, ar trebui mai întâi ca în cadrul UMFST să existe o structură autonomă, care să fie simbolizată de o dublă denumire. Cealaltă chestiune, şi anume în ce măsură participă sau nu participă profesorii maghiari la lucrările Senatului, noi, politicul, nu putem interveni. Opinia mea personală este că nu trebuie sau nu este bine să părăseşti lucrările şedinţelor, dar numai liderii profesorilor maghiari ştiu cât de productivă a fost participarea lor la şedinţele Senatului. Eu le respect opiniile, precum şi deciziile lor de a nu participa la aceste şedinţe. Potrivit explicaţiilor lor, au ales această metodă, deoarece nu au ajuns la nici un rezultat concret în nicio chestiune, prin prezenţa lor la şedinţele Senatului. Aşadar, astfel au semnalat că nu sunt de acord cu politica universităţii. Aş menţiona în paranteză, ca istoric, că în istoria celor două popoare există o etapă când una dintre părţi nu a participat, chiar şi la nivele mai înalte, la şedinţele celuilalt, semnalând şi nelegitimând astfel politica promovată de celălalt. Românii din Transilvania nu au dorit să participe în viaţa politică maghiară în perioada 1940-1944, când Transilvania de Nord a fost anexată de România, sau în perioada dintre cele două războaie mondiale, în primii ani când am ajuns în minoritate, au existat opinii maghiare că nu participă la şedinţele celuilalt şi astfel nu au vrut să-l legitimeze pe celălalt. Aşadar, eu sunt pentru a participa la şedinţele Senatului universităţii, dar îi pot înţelege şi pe cei care cred că prezenţa lor a fost ani la rând fără sens şi că nu vor să legimiteze politica promovată de universitate”, ne-a explicat sentorul Novák.
Care este cauza că din 2011, după izbucnirea problemei în jurul universităţii, scade permanent numărul studenţilor şi al profesorilor maghiari?
„Acesta este un nou val al restructurării privind politica învăţământului universitar. Primul val a avut loc în anii 1970, 1980. În anii 1990 a fost o încercare de reorganizare a acestei politici. Cauza diminuării treptate a numărului studenţilor şi a profesorilor este – în opiunia mea – tocmai lipsa acelor structuri despre care am vorbit, a aşa-numitelor departamente. Lipseşte acea posibilitate în care partea maghiară a universităţii ar putea ea însăşi să îşi dezvolte linia de studiu, de exemplu, ar putea organiza examenele. Dar, aşa este aservită unei alte majorităţi, care la organizarea examenelor şi la evaluarea acestora îşi face simţită efectul. În opinia mea, aceasta este cauza diminuării numărului maghiarilor la învăţământul medical”, a spus Csaba-Zoltán Novák.
Referitor la noul Cod administrativ, care a fost adoptată de Guvern printr-o ordonanţă de urgenţă şi care în opinia UDMR reprezintă un regres în domeniul drepturilor minorităţilor deja obţinute, senatorul ne-a precizat:
„Istoricul legii a fost precedat de o dezbatere parlamentară. UDMR a depus zeci de amendamente, din care foarte multe au fost adoptate în diferite comisii parlamentare. Principiul nostru de bază este ca în domeniul drepturilor obţinute deja să nu aibă loc un regres. Acum, Guvernul a adus atingere, printr-o ordonanţă de urgenţă, tocmai acestor drepturi. Dar, trebuie să menţionez că, înainte de alegerile europarlamentare, noi am renunţat la protocolul de cooperare cu partidele de guvernământ şi, probabil, şi aceasta a avut un efect. În noul Cod administrativ multe asemenea chestiuni nu au fost incluse. Ulterior a avut loc o rectificare, dar din punctul de vedere al drepturilor obţinute deja, credem că acest cod are un impact defavorabil asupra folosirii limbii maghiare la diferite niveluri administrative. După câte ştiu, acum va avea loc o altă rectificare, care va crea posibilitatea ca în localităţile unde procentul maghiarilor nu atinge 20%, administraţia publică locală să autorizeze, dacă crede de cuvinţă, folosirea inscripţionării multilingve. Ar fi bine, dacă în România, ar exista o lege care să fie obligatorie pentru toată lumea, şi astfel s-ar rezolva şi această problemă”.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto:Székely Hirmondó