Interviu cu directorul executiv al Fundaţiei Pro Economica, Mónika Koza

Fundaţia Pro Economica, cu sediul la Târgu Mureş, aplică încă de la începutul anului 2018 Programul de dezvoltare economică, cu sprijinul financiar al statului ungar.

L-am întrebat pe directorul executiv al fundaţiei, Mónika Kozma, dacă există şi dacă este necesar încheierea unui acord bilateral între Ungaria şi România pentru aplicarea acestui program pe teritoriul României?

„Într-adevăr nu există un acord bilateral în scris, dar practic nici nu este necesar între cele două ţări. Este vorba despre un program discutat cu prilejul întâlnirilor bilaterale. Fostul ministru de externe, Teodor Meleşcanu, şi ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, s-au întâlnit de patru-cinci ori şi de fiecare dată au discutat şi despre acest program. Ministrul ungar de externe a abordat acest subiect şi în cadrul altor întâlniri. Aşadar, programul a fost abordat la foarte multe forumuri şi de către foarte mulţi lideri. A avut loc o înţelegere pragmatică şi nu una formulată în scris. În privinţa cadrului juridic, respectiv ceea ce reprezintă cooperarea între Fundaţia Pro Economica şi Ministerul ungar de Externe, există un acord de finanţare, în cadrul căruia statul ungar asigură resurse financiare fundaţiei, iar fundaţia trebuie să dea socoteală despre folosirea banilor. În acest sens, noi, ca fundaţie, nu avem nevoie să solicităm un acord în scris între cele două ţări. Acest program este consfinţit, susţinut, de mijloace diplomatice sau politice, iar din  punct de vedere juridic funcţionează în conformitate cu legile în vigoare şi cu normele europene. Aşadar, derularea acestui program nu poate fi contestată din punct de vedere juridic. Am sentimentul că în România, când au loc dispute politice, atuul este de fiecare dată o problemă maghiară, care oferă un prilej splendid pentru distragerea atenţiei”.

La întrebarea câte proiecte au fost aprobate şi de ce sumă au beneficiat fermierii maghiari în acest an, Mónika Kozma a precizat:

„În acest an am efectuat plăţi pentru programul aplicat în judeţele Cluj şi Bistriţa. Proiectele au fost depuse încă de anul trecut, în octombrie, dar abia în acest an au fost plătite finanţările, care au totalizat aproximativ un miliard şi jumătate de forinţi. După acest program am lansat programul pentru marile investiţii în industria de prelucare în domeniul agricol, în Ţinutul Secuiesc. În acest caz am anunţat doar rezultatele,  încă nu sunt semnate contractele de finanţare. De fapt până când nu sunt semnate aceste contracte nu pot să vă spun că în final câţi aplicanţi vor fi care au îndeplinit condiţiile cerute, îsă pot să vă spun că până în prezent avem 66 de proiecte aprobate. În cadrul programului de finanţare „minimis”, în domeniul agricol, în valoare de 15 mii de euro, destinate  judeţelor Mureş, Covasna şi Harghita, evaluarea proiectelor s-a finalizat şi chiar în aceste zile am anunţat rezultatele. În  cadrul acestui program au câştigat 4.929 de fermieri, iar valoarea finanţării se ridică la aproximativ 20 de miliarde de forinţi. Acum urmează perioada de contestaţie, după care vom semna contractele de finanţare. Tot în acest an am lansat în Ţinutul Secuiesc programul turistic destinat investiţiilor în domeniul hotelier. Potrivit planurilor, vom aplica programul de dezvoltare economică şi în Partium (judeţele Bihor, Sălaj şi Satu Mare), în linii mari pe baza aceleiaşi logici, respectiv dorim să ne concentrăm asupra agriculturii, deoarece credem că acest domeniu oferă cele mai mari şanse pentru dezvoltarea localităţilor din Transilvania şi cel mai mare interes se manifestă în acest domeniu. Acest program se află în prezent în stadiu de pregătire, am solicitat o echipă de experţi care va elabora strategia de dezvoltare, dar nu pot să vă spun exact când va fi lansat programul”.

La întrebarea, dacă a existat interes faţă de programul economic de dezvoltare şi din partea fermierilor români, directorul executiv al Fundaţiei Pro Economica a precizat:

„În acest sens nu dispun de date statistice concrete. După nume nu se poate spune câţi solicitanţi români au fost sau sunt, deoarece respectivul poate avea nume maghiar, dar vorbeşte doar limba română sau are nume românesc şi se declară maghiar. Desigur noi ne întâlnim şi cu oamenii, mergem pe teren pentru a verifica aplicarea proiectelor câştigate şi utilizarea finanţărilor, şi vedem în ce limbă vorbesc. Pe baza acestui aspect pot să vă spun că au apelat la noi şi români, într-un număr destul de semnificativ. Pot să confirm că în cadrul programelor deja încheiate avem şi aplicanţi români, câştigători de proiecte”.

Interviu realizat de: Balázs Magdolna

Foto:szekelyhon.ro

Lasă un comentariu


3 + = 4

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.