Evenimentele tragice de la Siculeni, care au avut loc în urmă cu 256 de ani, au fost comemorate şi în acest ani la Târgu Mureş şi la Siculeni.
Referitor la comemorarea masacrului de la Siculeni în cele două localităţi amintite preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Balázs Izsák a declarat portalului nostru:
„Comemorarea evenimentelor tragice a fost organizată la Târgu Mureş pe 5 ianuarie, iar pe 7 ianuarie ne-am amintit de acest masacru la Siculeni. Am participat la ambele evenimente. La Târgu Mureş, în fiecare an comemorăm evenimentele sângeroase de la Siculeni, deoarece avem convingerea că aniversările istorice ale locuitorilor secui nu sunt legate doar de sate sau de comune, întrucât este vorba de întreaga populaţie secuiască. Din punctul nostru de vedere este inacceptabil ca noi să ne amintim de masacrul de la Siculeni doar la Monumentul de la Siculeni sau doar la Târgu Mureş. Este un element important al aspiraţiilor privind autonomia secuiască faptul că zilele de comemorare istorice ale secuilor să iasă din cercul restrâns al comemorărilor locale. Evenimentele istorice memorabile ale poporului secui, mai ales cele de la Siculeni, trebuie să fie comemorate de toată lumea, ca şi în cazul altor popoare din lume. Trebuie subliniat faptul că cei doi ani de dinaintea evenimentelor de la Siculeni, respectiv anii 1762 şi 1763, au fost anii rezistenţei naţionale secuieşti, şi nu spun doar eu, ci spun şi istoricii, iar această rezistenţă a cuprins atunci întregul Ţinut Secuiesc. A avut loc o serie de evenimente, secuii au refuzat să pună mâna pe arme. Astfel că Scaunul Odorhei, Trei Scaune şi Scaunul Gheorgheni organizează în fiecare an propriile lor evenimente. De fiecare dată am spus la Târgu Mureş că salvele de focuri de la Siculeni au pus capăt rezistenţei secuieşti, ceea ce a rămas în memoria istorică a secuilor. Secuii sunt mândri că au fost în stare să lupte timp de doi ani cu unul din cele mai puternice imperii din Europa. Din cauza insuficienţei forţei militare, rezistenţa secuilor a fost înfrântă în doi ani. Aşadar, în Capitala Ţinutului Secuiesc, la Târgu Mureş, ne amintim nu numai de evenimentele de la Siculeni, ci şi de rezistenţa secuilor manifestată în perioada de dinaintea masacrului de la Siculeni. În fiecare an ne străduim să primim aşa cum se cuvine la Târgu Mureş şi delegaţia de la Siculeni. Nu odată a participat la evenimentul organizat la Casa de Cultură din Târgu Mureş şi primarul din Siculeni”.
După cum se ştie, în mai multe localităţi din judeţele Harghita şi Mureş – Odorheiu Secuiesc, Satu Mare, Trei Sate – a fost vopsită, din nou, în negru, denumirea în limba maghiară a localităţilor respective pe indicatoarele rutiere. L-am întrebat pe preşedintele CNS, în opinia sa, care ar fi motivul pentru care unii procedează astfel. Acest gest dă de înţeles, eventual, că nu este destul de puternică apărarea intereselor comunităţii maghiare sau că autorităţile române nu adoptă o poziţie suficient de fermă?
„Antimaghiarismul este o consecinţă a unui stimul exterior şi se intensifică atunci când opinia publică română este stimulată în acest sens de autorităţile române prin demersuri antimaghiare. De exemplu, în opinia mea, a fost un gest nereuşit şi neprietenos declaraţia de refuz a preşedintelui Klaus Iohannis, care a fost dată ca răspuns la propunerea premierului ungar, Viktor Orbán. La Timişoara, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la Revoluţia română, premierul ungar a făcut un gest prietenos, de apropiere. A respinge acest gest nu este doar insultător, dar se abate de la protocolul internaţional, de la relaţiile interstatale, de la relaţiile de bunăvecinătate dintre România şi Ungaria, mai cu seamă că ambele ţări sunt membre ale UE şi NATO. Această respingere este în contradicţie şi cu interesele României, deoarece firesc ar fi ca cele două ţări vecine să se apropie una de cealaltă. Dacă Klaus Iohannis ar fi răspuns în mod demn, dacă ar fi dat un răspuns similar, de apropiere, atunci am convingerea că nu ar fi a avut loc nici această vandalizare privind vopsirea indicatoarelor rutiere. Din păcate, nu se prevede nici în viitor o predispoziţie din partea clasei politice române pentru a face unele demersuri care ar servi apropierea României şi Ungariei, a naţiunii române şi maghiare”, ne-a explicat Balázs Izsák.
La întrebarea, dacă au început pregătirile pentru organizarea Zilei Libertăţii Secuieşti, pe 10 martie, preşedintele CNS a declarat:
„Peregătirile le-am început încă de anul trecut, când în luna aprilie am înaintat autorităţilor române competente înştiinţarea prealabilă în acest sens. Organizatorii au început deja consultările despre detalii. În consens cu istoria Zilei Libertăţii Secuieşti, în această zi vom decerna premiul „Gábor Áron”. Comisia Permanentă a Consiliului Naţional Secuiesc a decis, recent, decernarea acestui premiu pentru anul 2019. De regulă, acordăm acest premiu pentru anul precedent. În acest an îi va fi înmânat poetului Árpád Farkas, care, în opinia mea, este cel mai mare poet în viaţă al secuilor”.
La întrebarea, ce părere are despre evenimentele din Orientul Mijlociu, Balázs Izsák a răspuns:
„Mi-aţi adresat o întrebare foarte grea. Desigur, urmăresc cu atenţie analizele politice şi opiniile specialiştilor. În ultima perioadă parcă s-au înmulţit tensiunile, situaţiile de conflict. Dacă privesc cu ochi europeni evenimentele din Europa de Vest, pot să vă spun – şi aici mă gândesc şi la Statele Unite şi Canada, deoarece din punct de vedere al civilizaţiei aceste ţări sunt ca un fel de prelungire a culturii europene – că şi ei aparţin de noi. Acest punct de vedere poate fi numit chiar părtinitor, dar nu pot să ies din pielea mea, deoarece sunt secui, sunt european şi sunt creştin, şi din acest punct de vedere abordez situaţia din Orientul Mijlociu. Îl susţin pe preşedintele Donald Trump pentru a putea promova interesele americane, fie vorba despre Iran sau oricare altă ţară extremistă”.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto:kronika.ro