Coaliția partidelor Fidesz și KDNP, aflată la guvernare în Ungaria, a anunțat, prin vocea ministrului Resurselor Umane, Kasler Miklos, finalizarea programei şcolare revizuite (Programa Fundamentală Națională – NAT), în care ar urma să fie inserate „cele mai eficiente practici internaţionale, alături de valorile şi tradiţiile Ungariei”, după cum informează agenția națională ungară de presă MTI.
Analizarea proiectului a stârnit protestele unei asociații de profesori (așa cum este Uniunea Democratică a Profesorilor – PDSZ), care a constatat că noua programă îndoctrinează, punând în centrul procesului educativ domeniile care sunt importante pentru partidele aflate la putere în Ungaria. În programă sunt incluse elemente privind construirea unei „vieţi armonioase de familie”, iar încercarea guvernului ungar este ca, într-un orizont de zece ani (2030), tinerii unguri să ajungă pe locuri din fruntea clasamentului mondial al educației. Aceasta grație instaurării „unui sistem de educaţie publică ce încorporează valorile europene şi metodele educaţionale moderne”, conform afirmației lui Kasler Miklos, care a adăugat că evidențierea identității naționale a fost pusă în centrul modificărilor de structură și conținut a disciplinelor umaniste.
Un alt obiectiv al noii programe din învăţământul primar şi secundar ar fi aplicarea unor metode mai eficiente de predare a limbilor străine, pentru elevii ungari, iar cultura digitală și previziunile privind piața muncii au fost considerate forme de structurare a educației din Ungaria, după cum a descris modificările Kasler Miklos
PDSZ a sesizat însă că modificările aduse fac ca educația să conveargă spre prelucrări ideologice, care acum vor fi literă de lege, și a făcut apel la proteste împotriva acestor schimbări. „Este problematic atunci când un cadru educaţional se bazează mai degrabă pe ideologie, decât pe principii profesionale”, și-au exprimat opinia, pe site-ul asociației, profesorii membri și au solicitat retragerea acestui nou document programe şcolare.
Modificările din programele de Istorie și Literaturii ungare au fost sesizate de asemenea, iar unii profesori ce le predau au emis declaraţii separate, în care au deplâns că noua programă se concentrează pe autorii cu discurs naționalist și pe valorile promovate de aceștia. Se dă ca exemplu faptul că, printre cei mai importanţi zece scriitori ai noii programe se regăseşte Ferenc Herczeg, un susţinător înflăcărat al dictatorului fascist al Italiei, Benito Mussolini, iar un scriitor ce s-a preocupat de subiectul Holocaustului, Imre Kertesz, pentru care i s-a și decernat premiului Nobel pentru Literatură, în anul 2002, este lăsat în umbră de cei care au conceput documentul-cadru.
„Această programă cere o declarare constantă a valorilor ideologice, morale. Nu lasă nicio libertate de gândire, ci dictează ceea ce să gândim (…) Poate servi doar ca programă a unei dictaturi”, a revelat Fenyo Gyorgy, director adjunct al Asociaţiei Profesorilor de Literatură.
Fiindu-i solicitat un punct de vedere cu privire la observațiile profesorilor, unul dintre purtătorii de cuvânt, ai guvernului Orban, a replicat că noua programă este rodul activității „celor mai buni experţi ai Ungariei, după îndelungi discuţii de specialitate”.
Răspunsul se pare că nu a reușit să-i liniștească pe profesorii din Ungaria, dintre care unii au început să posteze pe reţelele de socializare, în semn de protest, fotografii cu eticheta #noNAT şi mesaje prin care-și susțin crezul: „Nu voi preda fascismul”.
Ar trebui reflectat la modul în care concentrarea pe naționalism va ușura conlucrarea tinerilor din Ungaria cu cei din alte zone și de alte naționalități și ce îi va ajuta naționalismul pe tinerii absolvenți din Ungaria să facă cu super-abilitățile ce le vor dobândi, într-o lume tot mai tensionată și mai populistă. Oare patriotismul va fi folosit ca instrument de a învăța respectul pentru celălalt, prin exercițiul de a te respecta pe tine însuți, sau va fi folosit ca o pârtie către naționalism, șovinism, intoleranță și relații încordate cu statele din jur? Răspunsul ne interesează pe toți, fie că suntem maghiari sau români, pentru că intoleranța nu face casă bună cu rațiunea, după cum s-a dovedit și în cazul Ditrău, unde unul dintre muncitorii sri lankezi a fost prigonit de oameni care susțin discursul pro-creștin, deși era și el creștin.
Székely Dénes