La întrebarea, cum poate fi îmbunătățită, reglementată relația dintre minoritatea maghiară din România și majoritatea română, cum poate crește încrederea unul în celălalt, deputatul UDMR, Bendek Zakariás a declarat:
„Înainte de toate, ar trebui să începem prin nevoia de a ne cunoaște reciproc, adică să cunoaștem tradițiile, respectiv țelurile noastre comune. Din acest considerent, un foarte bun punct de pornire ar fi, cred eu, familiile mixte, care se cunosc reciproc, trăiesc împreună, se bucură unul de celălalt, se bucură pentru sărbătoarea celuilalt. Aceste aspecte ar trebui evidențiate și, repet, dacă ne-am cunoaște unul pe celălalt, probabil, am găsi și puncte comune de pornire și atunci, după un anumit timp, ar începe așa-numita încredere unul față de celălalt”.
La întrebarea, ce ar trebui făcut concret pentru ca acceptarea reciprocă să nu rămână doar pe hârtie, Zakariás Benedek a spus:
„Noi, ca minoritate maghiară, am demarat de mai multe ori unele lucruri, cum ar fi Programul <1000 de ani în Transilvania, 100 de ani în România>, în cadrul căruia am evidențiat unele personalități maghiare importante, care au contribuit la dezvoltarea statului român, în toate ramurile economiei, începând cu știință și până la sport, muzică și artă. Am încercat și încercăm în continuare să prezentăm aceste personalități românilor. În opinia mea, acest program este unul cu rezonanțe pozitive. Este nevoie de astfel de programe. Iar majoritatea, dacă va cunoaște și va accepta aceste programe – cu acceptarea este o problemă, deoarece de multe ori pe ei nu îi interesează – se vor comporta altfel și atunci ar putea să înceapă un fel de coabitare. Desigur, trebuie muncit mult în acest sens. Aici, la Sibiu, procentul maghiarilor este de 2% la nivelul locuitorilor. Pot să vă spun că noi aici suntem acceptați, probabil de aceea că suntem puțini. Dar și aici se simte, dacă se întâmplă ceva în așa-zisa lume mare, așa cum s-a întâmplat și cu ieșirile șefului statului. Chiar dacă românii de aici nu sunt de acord cu ceea ce a spus șeful statului, ei nu spun nimic împotrivă, sau sunt foarte puțini care spun că nu a avut dreptate. Mulți români au sentimentul că minoritățile naționale din România beneficiază de toate drepturile și posibilitățile, cu ceea ce eu nu pot fi de acord și încerc să le explic. Să ne gândim doar la simboluri. Simbolul sașilor din Transilvania: cele șapte cetăți, este acceptat și utilizat. Lângă Turda, de exemplu, este o unitate de parașutiști, al cărei simbol este simbolul sașilor, adică cele șapte cetăți. În schimb, românii nici nu vor să audă de simbolurile secuiești, cu toate că atât simbolul secuiesc, cât și simbolul săsesc se regăsesc în stema oficială a României. Așadar, acestea – cred eu – sunt simboluri oficiale. În acest sens trebuie muncit mult, trebuie explicat că utilizarea simbolurilor nu este ceva diabolic. Trebuie acceptată folosirea drapelului secuiesc, care nu a apărut după 1990, ci există de mult. În opinia mea, aceste simboluri ar trebui prezentate românilor în cadrul diferitelor programe și probabil peste 10-15 ani vor fi acceptate. Până când există câte un element care instigă unul împotriva celuilalt, este foarte greu de realizat concilierea, încrederea unuia față de celălalt și, din păcate, în ultimii ani prea puține lucruri s-au întâmplat care ar da dovadă de încredere reciprocă”.
L-am întrebat pe deputatul Zakariás Benedek și despre politica de sprijin promovată de Ungaria, respectiv despre faptul că din cauza acestui sprijin, care este binvenit pentru maghiari, nu se creează oare o prăpastie între maghiari și români sau eventual nu contribuie la diminuarea numărului maghiarilor din România, din cauza faptului că mulți tineri își termină liceul sau facultatea în Ungaria, dintre care foarte puțini se mai întorc acasă?
„Așa cum fiecare monedă are două fețe, așa și această chestiune poate fi privită din două perspective. În opinia mea, sprijinul oferit de Ungaria este un lucru foarte bun, deoarece dacă analizăm situația județelor secuiești din punct de vedere economic, acestea nu sunt chiar primele județe din țară, iar sprijinul guvernelor românești nu prea a fost extins până la aceste județe, adică ideea a fost întotdeauna să alocăm cât se poate de puțin acestor județe, și atunci sprijinul Guvernului ungar este și necesar, nu numai util. În ceea ce privește migrarea tinerilor cu scopul de a termina liceul sau facultatea în Ungaria, este posibil ca unii dintre ei, dacă nu aleg să meargă în Ungaria, merg în alte țări, iar problema este identică. Eu spun la toată lumea că după terminarea studiilor în Ungaria să vină acasă și să încerce să se realizeze aici. Marea majoritate a elevilor pleacă în Ungaria din județele secuiești, dar și din județele de lângă graniță. Desigur, există un dezavantaj în sensul că, acasă, ei nu învață limba română, din diferite motive, și dacă merg în Ungaria după terminarea liceului sau a facultății uită tot ceea ce au învățat în privința limbii române. Iar dacă se întorc, totuși, vrând-nevrând trebuie să învețe și să folosească limba română, deoarece altfel nu vor putea ocupa nicio funcție”.
La întrebarea, dacă acești tineri care pleacă și nu se mai întorc din Ungaria, prin ei nu se completează, oare, forța de muncă calificată în această țară care în prezent se află într-un declin demografic, Zakariás Benedek a precizat:
„Desigur că există și acest aspect, însă nu este singular în Europa. Germania de Vest a inclus în Constituția sa, încă din 1967, că pentru germani țara este Germania de Vest. Din acest considerent, sașii au fost cumpărați de către statul german din Europa de Est, dar mai cu seamă din România. Și Guvernul Ungariei a avut la un moment dat o asemenea tendință, ceea ce nu se mai resimte acum atât de mult, dar a avut și el o strategie națională maghiară. Așadar, tendințe de acest gen au existat, însă cred că s-a schimbat această direcție și acum este mai atent și Guvernul ungar, care de câțiva ani a început să se gândească și la maghiarii care trăiesc dispersați în diferite regiuni din România. La începutul anilor 2010, acești maghiari nu au existat pentru Guvernul ungar, acum există, acum sunt programe care se adresează acestor comunități maghiare dispersate. Ceea ce înseamnă că și ei și-au dat seama, probabil, că este mai bine pentru noi, dacă vom dăinui acasă”.
La întrebarea, dacă scopul programelor de dezvoltare economică lansate de Executivul de la Budapesta este dăinuirea pe pământul natal, cum pot maghiarii să se realizeze, să izbutească pe pământul natal, dacă nu sunt acceptați de majoritatea română?
„Nu pot să vorbesc despe altceva, decât despre ceea ce am trăit eu. Eu sunt aici, în Sibiu, aici trăiește familia mea, toată lumea știe că suntem maghiari, despre mine se știe că sunt deputat UDMR. Am condus firme mari în construcții, în care doar 1% erau maghiari, și niciodată nu am avut probleme din cauză că sunt maghiar. Mulți vin la Sibiu, la facultatea de inginerie, din Ținutul Secuiesc sau din județul Mureș, iar acești tineri rămâni aici după terminarea facultății, se angajează aici. Cel puțin un timp rămân aici, deoarece salariile sunt mai mari și pot să își contracteze credite și să își cumpere case. Sunt multe familii tinere. Așadar, societatea românească manifestă o disponibilitate pentru acceptare, dar și noi trebuie să credem că putem fi buni maghiari, putem rămâne maghiari fără să îi jignim pe alții, ceea ce este valabil și invers. După părerea mea, dacă există un inginer bun, nu mai contează dacă este maghiar, contează rezultatul. Din punct de vedere economic contează și vor conta cunoștințele și rezultatul. Cum să se comporte sau să nu se comporte societatea majoritară față de maghiari ține deja de un alt sistem de valori: trecut, istorie, conflicte instigate. Prin urmare, ca specialiști, noi suntem acceptați, problema este la nivelul comunității maghiare: de ce revendicăm drepturile noastre, de ce vrem să folosim simbolurile noastre. Românii înțeleg foarte greu toate acestea. Pe scurt, pot să spun că pentru ei este bine că existăm pentru că se folosesc de noi din punct de vedere economic, dar până aici”.
Referitor la extinderea drepturilor maghiarilor l-am întrebat pe deputatul UDMR, dacă nu ar fi fost mai bine și mai rapid, dacă cea mai mare organizație pentru apărarea intereselor maghiarilor ar fi găsit aliați din rândul românilor chiar la începutul anilor 1990?
„Sunt în Parlamentul României și văd ce se întâmplă. Reușim să găsim aliați români cu care ne înțelegem, dar în clipa în care izbucnește un scandal, toată lumea se întoarce împotriva noastră. Se poate observa din partea liderilor de partide românești, din partea parlamentarilor că nu au nevoie de scandal, se tem de acesta, și este mai bine să spună că au furat, decât că s-au aliat cu maghiarii. Noi suntem prezenți în Parlament într-un procent de 6,7%. Toate proiectele de lege, fie în domeniul economic sau al sănătății, fie în domeniul politicii de familie, am reușit să le trecem doar cu ajutorul aliaților. În politica de specialitate nu sunt probleme, acolo în totdeauna reușim să găsim aliați, în schimb când vine vorba despre simboluri, sau de pragul de 20%, adică de acele localități în care maghiarii alcătuiesc mai mult de 20% din populație, românii imediat fac trimitere la județele secuiești, la autonomia secuiască, sau când aud de proiectul de autonomie imediat se gândesc la separatism, la faptul că noi vrem să furăm Ținutul Secuiesc. Deci, așa gândesc ei și așa a fost din 1990”.
La întrebarea, dacă autonomia secuiască nu va însemna o altă prăpastie între maghiarii care trăiesc în Ținutul Secuiesc și cei care sunt în afara acestui ținut, în alte zone ale țării, Zakariás Benedek a precizat:
„Desigur că există asemenea întrebări, în acest sens și la noi s-a pus problema de mai multe ori. Cred că ideea de bază este ca noi să avem drepturi egale și să nu fim tratați ca cetățeni de rangul doi. Autonomia secuiască este doar un mijloc pentru ca cei din județele secuiești să trăiască mai bine. Cred că scopul ar fi ca aici, în Transilvania, în România, toți maghiarii, indiferent că ei trăiesc la Odorheiu Secuiesc, la Sibiu sau la Satu Mare, să fie în siguranță și să fie asigurate drepturile lor , pentru ca ei să fie mândri că sunt maghiari”.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto:hirmondo.ro