Parlamentul Ungariei a votat un proiect de lege care interzice recunoașterea juridică a sexului transsexualilor

După doi ani de la suspendarea judecării solicitărilor privind schimbarea sexului și a numelui, Guvernul de la Budapesta a interzis, cu o lună în urmă, printr-o lege, recunoașterea legală a sexului transsexualilor. În zadar au reacționat împotriva acestei propuneri legislative Parlamentul European, comisarul ONU pentru drepturile omului și multe ambasade, Executivul ungar nu a renunțat, nici la presiuni internaționale, la adoptarea acestei legi care contravine cu dreptul fundamental constituțional. Organizațiile LMBTQI au solicitat președintelui Ungariei să nu semneze legea și să o trimită spre verificare Curții Constituționale, scrie portalul hatter.hu.

Noua lege a fost votată la ședința plenară a Parlamentului de la Budapesta din 19 mai cu 133 de voturi pentru, 57 împotrivă și patru abțineri. Legea stipulează că genul poate fi definit doar ca sexul biologic pe care un individ îl are la naștere. Conform acestei legi, transsexualii nu-și mai pot schimba genul sau numele în actele oficiale, informează sursa amintită, care precizează:

Partidele de opoziție din Ungaria au depus mai multe propuneri de amendamente, care au fost respinse integral de majoritatea parlamentară FIDESZ-KDNP înainete de votul final.

Proiectul de lege este discriminativ în mod deschis față de persoanele transsexuale, deoarece articolul XV. din Constituția Ungariei prevede că ”Ungaria asigură drepturile fundamentale tuturor fără nici un fel de deosebire”. Proiectul de lege este în contradicție și cu deciziile anterioare (2005, 2007 și 2018) ale Curții Constituționale din Ungaria, potrivit cărora schimbarea sexului și numelui de către persoanele transsexuale este un drept fundamental.

Președintele parlamentului ungar, László Kövér, a comparat adopția de către homosexuali cu „pedofilia morală”, amintește ziarul izraelian Haaretz, care adaugă:

Doar 46% dintre cetățenii ungari susțin drepturile egale pentru comunitatea LGBTQ, în comparație cu 96% din suedezi și 59% din cehi. În Europa, per total, susținerea drepturilor egale este de 76%.

Legislația homofobă este, evident, doar un exemplu al intoleranței ungare pentru alteritate. Conform unui sondaj realizat în primăvara lui 2016 de Pew Research Center, una dintre cele mai respectabile organizații americane de cercetare a opiniei publice, cetățenii ungari au un scor foarte slab în comparație cu alți europeni în privința atitudinii lor față de musulmani, romi și evrei.

  • 72% din cetățenii ungari, comparativ cu 43% din toți europenii, au opinii negative despre musulmani.
  • 64% din cetățenii ungari, comparativ cu 48% din toți europenii, au opinii negative despre romi.
  • 32% din cetățenii ungari, comparativ cu 16% din toți europenii, au opinii negative despre evrei.

Sentimentul anti-musulman a fost alimentat de masiva campanie anti-imigranți purtată de guvernul Orbán. Populația de romi de aproximativ 800.000 de indivizi reprezintă aproximativ 8% din populația Ungariei. Ei sunt cea mai mare minoritate din țară și suferă în mod clar de multiple forme de discriminare în aproape fiecare domeniu al vieții, precizează ziarul Haaretz.

Istoria antisemitismului din Ungaria e lungă și complexă. Peste 600.000 de evrei ungari au pierit în cursul Holocaustului.

În Ungaria trăiesc astăzi aproximativ 100.000 de evrei, în principal la Budapesta. După cum indică sondajul Pew, o proporție substanțială din populația ungară se identifică explicit cu antisemitismul.

Premierul Orbán și premierul israelian Benjamin Netanyahu și-au dezvoltat o relație apropiată, cum au făcut-o și Fidesz cu partidul lui Netanyahu, Likud. Ambele partide susțin politici super-naționaliste, împărtășesc disprețul față de imigranți și sunt suspicioase față de politicile UE liberale, pro-drepturile omului.

Ungaria îi asigură Israelului un scut diplomatic împotriva rezoluțiilor anti-israeliene ale UE, care necesită adesea consensul unanim al membrilor. La rândul său, Netanyahu i-a deschis lui Orbán uși la Washington cu ocazia vizitei lui la președintele Trump în mai 2019.

În privința originilor naționalismului, șovinismului și xenofobiei ungare explicațiile abundă. Istoria joacă cu certitudine un rol semnificativ în configurarea atitudinilor ungare. Totuși, limba maghiară e și ea una dintre rădăcinile principale ale naționalismului și autoproclamatului excepționalism maghiar.

Maghiara face parte din familia limbilor fino-ugrice și are în comun unele structuri gramaticale cu finlandeza și estona. Dar un finlandez ori eston nu poate înțelege maghiara, și vice-versa. Ceea ce înseamnă că Ungaria constituie o insulă lingvistică distinctă în inima Europei, fapt cu implicații culturale și politice semnificative, scrie sursa citată.

Din moment ce nici o altă țară din lume nu-i vorbește limba, teama de alteritate este structural încorporată în viziunea despre lume a fiecărui individ și influențează întreaga societate.

Având în vedere această particularitate lingvistică, se pune întrebarea câți cetățeni ungari au învățat o a doua limbă, care să joace rolul de punte către lumea exterioară.

Conform unui sondaj Eurostat din 2016, doar 42,4% din ungarii cu vârste între 25 și 62 de ani vorbesc și o altă limbă pe lângă maghiară. Pentru comparație, în Polonia 67% din populație cunoaște cel puțin o limbă străină.

Lipsa cunoașterii unei limbi străine are nu numai implicații culturale, ci și, chiar mai important, implicații politice.
Dat fiind controlul strict al presei de către guvernul Orbán, majoritatea populației trebuie să se bazeze exclusiv pe știrile și propaganda oficiale furnizate de organele de presă pro-regim, fără posibilitatea de a verifica acuratețea lor ori de a avea acces la informații alternative publicate în alte limbi.

Publicația ungară independentă de investigații Átlátszó a scris că în ultimii opt ani guvernul a cheltuit 216 milioane de euro pentru diseminarea unor campanii de propagandă. Două exemple ce merită menționate sunt actuala campanie anti-imigrație, precum și cruciada împotriva finanțistului de origine ungară George Soros, pe care Orbán îl consideră inamicul său primordial.

Mai trebuie precizat că Ungaria cunoaște un grav fenomen de emigrație, în principal a tinerilor care tind să vorbească o limbă străină. Portfolio.hu estimează că aproximativ 600.000 dintre ei au emigrat din Ungaria între 2006 și 2019, în special în Europa de Vest în căutare de locuri de muncă.

Absența acestor tineri mobili a lăsat un vid considerabil în ce privește opoziția față de politicile lui Orban. Deși acești emigranți au dreptul de a vota prin corespondență la alegerile naționale, guvernul a adoptat restricții severe, între care limitarea timpului de vot și numărul insuficient de secții de vot, astfel că numărul de voturi al ungarilor emigranți a fost limitat.

Pe de altă parte, au voie să voteze maghiarii care trăiesc în țările vecine: România, Serbia, Slovacia și Ucraina – parte a Ungariei Mari de dinaintea Tratatului de la Trianon din 1920 care a redus cu două treimi teritoriul țării.

Redactat de : Székely Dénes

Foto:humenonline.hu

 

Lasă un comentariu


3 + = 9

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.