Potrivit rezultatelor alegerilor parlamentare din 6 decembrie, comunitatea maghiară din România va avea o reprezentare puternică.
L-am întrebat pe deputatul UDMR în Parlamentul României, Rozália Biró, dacă consolidarea pozițiilor acestei formațiuni politice la nivel parlamentar se datorează și solidarității maghiare?
”În primul rând este datorită celor care au votat încredere UMDR. Acum nu pot să vă spun – deoarece nu avem date exacte – câte voturi au fost care se datorează solidarității maghiare, mai exact încheierii unei înțelegeri la nivel național cu privire la faptul că UDMR va asigura în grupurile sale parlamentare câte un loc pentru Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) și Partidului Civic Maghiar (PCM). În schimb, știu că de multe ori s-a întâmplat că oamenii au spus, chiar și în această campanie electorală și cu alte ocazii, că dorința lor este ca partidele politice maghiare să nu să întoarcă unul împotriva celuilalt. De aici rezultă că există o cerință din partea comunității maghiare pentru solidarizare la un anumit nivel. Cum se va manifesta această solidarizare în activitatea parlamentară – se va vedea în viitor. Este foarte mult de făcut. Sunt sigură că și colegii noștri, reprezentanții PPMT și ai PCM, vor avea mult de făcut pentru intensificarea reprezentării intereselor propriilor lor colectivități”.
Răspunzând la întrebarea, dacă se poate spera la îmbunătățirea relațiilor româno-maghiare în condițiile în care ar putea face parte din coaliția guvernamentală anumite partide, cum ar fi și Uniunea Salvați România (USR), care din punct de vedere ideologic se afla la stânga față de UDMR, Rozália Biró a precizat:
”Nu prea cred că acest fapt va face bine cooperării în cadrul Parlamentului, dar aceasta este decizia comunității și pe baza acesteia trebuie duși până la capăt și următorii patru ani. Cred că sarcina noastră este: construirea unui parteneriat cu cine se poate”.
La întrebarea, la care ministere aspiră UDMR, deputatul Rozália Biró a răspuns:
„Este prea devreme să vorbim despe această chestiune. UDMR este un jucător politic important, cu o greutate corespunzătoare, pe eșichierul politic al României și tocmai de aceea nu ne-am dori un minister în care putem face prea puțin într-o societate și într-o țară în care este foarte mult de făcut. Scopul nostru este de a solicita ministere în fruntea cărora putem face cel mai mult pentru administrațiile noastre publice locale și pentru comunitatea noastră”.
Răspunzând la întrebarea, dacă UDMR a primit vreo solicitare pentru a intra la guvernare, deputatul parlamentar a spus:
”La această întrebare poate să răspundă doar președintele UDMR, deoarece domnia sa poartă negocieri cu șeful statului, dar dat fiind faptul că suntem înaintea negocierilor și practic nu putem spune nici despre rezultatele definitive ale alegerilor că sunt definitive, ar fi devreme să dăm un răspuns clar la această întrebare”.
La întrebarea, dacă cele două inițiative cetățenești europene – cele privind la apărarea minorităților naționale, respectiv la protejarea regiunilor naționale – și alte inițiative similare pot modifica tratatele de bază ale UE în condițiile în care prin aceste inițiative cetățenii vor fi mai aproape de funcționarea Comisiei Europene, ceea ce ar putea ridica câteva semne de întrebare cu privire la independența Executivului de la Bruxelles, prevăzută de tratatele de bază, deputatul UDMR a subliniat:
”Rolul celor două inițiative este completarea acelei deficiențe care există în prezent în legislația europeană. Concret, trebuie să existe un cadru legislativ european pentru apărarea drepturilor minorităților naționale. Un exemplu în acest sens sunt și cele întâmplate la sfârșitul lunii noiembrie în Ucraina, când trupele speciale înarmate ale serviciului de securitate al țării au efectuat percheziții în mai multe instituții maghiare, inclusiv în locuința președintelui Uniunii Culturale Maghiare din Transcarpatia, László Brenzovics. Așadar, în condițiile în care la nivelul UE, dar și în statele membre ale UE, nu sunt respectate drepturile minorităților naționale, nici pe lângă semnarea convențiilor cadru, este mare nevoie de aceste două inițiative. Cred că decizia luată de Parlamentul Germaniei, la sfârșitul lunii noiembrie, cu privire la adoptarea și susținerea în unanimitate a inițiativei Minority SafePack, în condițiile în care președinția rotativă a Consiliului UE este deținută în prezent de Germania și în condițiile în care președintele Comisiei Europene este un politician german, acest sprijin este incredibil de mare. În ceea ce privește cooperarea între instituții, cred că este destul de ferm și clar reglementat cine și câte competențe are, cine și cât de mult poate să se amestece. Cred că ar avea o importanță majoră, dacă instituțiile care sunt undeva departe la Bruxelles ar fi aduse mai aproape de oameni. Atunci când vorbim despre adoptarea unei inițiative susținute prin semnăturile a un milion de oameni, și despre alte asemenea, putem afirma că acestea sunt decizii care aduc mai aproape pe oameni de instituții. Scopul nostru este ca omul să se declare aparținător de națiunea sa, dar să se simtă ca un cetățean al Uniunii Europene”.
Referitor la amintita acțiune a Serviciului de Securitate al Ucrainei, Rozália Biró a adăugat că va informa de cele întâmplate, în vederea adoptării unei poziții unitare, pe Organizația de Femei a Partidului Popular European, comisarul european responsabil pentru demografie și democrație, Dubravka Šuica, precum și toate organizațiile de femei ale formațiunilor politice din Bazinul Carpatic, care fac parte din Partidul Popular European.
„În urma acțiunii demarate de Seviciul de Securitate al Ucrainei împotriva maghiarilor din Transcarpatia, instituțiile din România nu au reacționat. Așa cum autoritățile române nu au adoptat o poziție în legătură cu Legea învățământului din Ucraina, care practic a compromis învățământul în limba maternă a minorităților naționale din Ucraina, decât după inițiativa UDMR din 2017 și 2019”, a menționat deputatul UDMR.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto:erport.blog.hu