Potrivit unui comunicat dat publicității recent de Centrul Ungar pentru Politici Verzi (Green Policy Center), explozia demografică, țări fragile, contradicții de natură etnică și expansiunea ideologiei jihadismului sunt doar câțiva factori dintre cei care exacerbează efectele schimbărilor climatice care în sine sunt și așa destul de majore în țările africane și a căror interconectare anticipiază mișcările populației din acest continent. Directorului de cercetare al Institutului pentru studierea migrației, Viktor Marsai, consideră că este și în interesul Uniunii Europene să ajute dezvoltarea și stabilitatea Africii, precum și procesele de adaptare. Uniunea Europeană este cel mai important partener comercial al Africii – devasând cu mult chiar și China și SUA -, iar majoritatea problemelor de securitate care trec dincolo de continentul african afectează, în primul rând, Europa și Orientul Mijlociu, susține Viktor Marsai, în studiul său scris la solicitarea Green Policy Center (GPC).
Populație, crescută de zece ori
Șaicezi la sută din teritoriul Africii se află în zonele de deșert sau într-o zonă cu climă uscată, astfel că chiar și o creștere minimă a temperaturii sau scăderea cantității precepitaților atrag după sine schimbări drastice. Deși rata de creștere a temperaturii până acum este mai mică decât cea care poate fi măsurată în emisfera nordică, consecințele sunt mult mai grave: pe întregul continent se accelerează deșertizarea și scade cantitatea precipitaților – atât în Africa de Est, cât și în Africa de Sud – sau cel puțin devine inegală. Ciclul anotimpurilor ploioase și secetoase este răsturnat, unele perioade cu cantități mai mari de precipitații nici numai există, iar precipitațiile bruște și abundente provoacă inundații și tsunami. Dincolo de consecințele directe, îmbinându-se ca un catalizator cu alte tendințe, criza climatică ar putea intensifica și alimenta tensiunile deja existente. Suprapopularea Africii, dinamica suprapășunării, opoziția agricultorului nomad, precum și cea etnică și reliogioasă se pot intensifica, în timp ce comunitățile care trăiesc în special din agricultură, în majoritatea cazurilor sunt refractare față noile tehnologii și culturi. În decursul unui secol populația continentului a crescut aproximativ de zece ori, ajungând la 1,3 miliarde, iar potrivit previziunilor ONU, până în 2050 va depăși două miliarde și jumătate. Toate acestea înseamnă că vechile metode de adaptare – migrarea spre noi ținuturi – numai funcționeză, deoarece populația care a crescut de zece ori, numai permite acest lucru.
Alternativă pentru generația tânără
Viktor Marsai precizează în studiul său că istoria, economia și securitatea Europei și a Africii s-au îmbinat, și amintește că provocările complexe generate de schimbările climatice conduc – chiar și potrivit unor estimări precuate – la mișcări de populație, care generează, implicit, și migrații interne și internaționale. Acțiunile grupurilor jihadiste abia au, deocamdată, un efect direct asupra Europei, însă răscoalele jihadiste ale al-Sabaab din Somalia sau ale Boko Haram din Nigeria au loc de decenii la rând, iar din cauza acestor conflicte zeci de mii de oameni și-au pierdut viața și milioane de oameni au fost nevoiți să își părăsească casele. Escaladarea în continuare a conflictelor care au loc și în prezent în mai multe puncte ale continentului vor putea însemna o amenințare tot mai mare și pentru comunitățile europene care trăiesc în Africa. Potrivit studiului, sunt deosebit de importante finanțările bilaterale și multilaterale internaționale pentru susținerea proceselor de adaptare și a capacității de rezistență a respectivei regiuni. Este o întrebare majoră, dacă inovația și capitalul extern vor fi capabile să ofere o alternativă pentru generația tânără africană și dacă generația tânără se va folosi de această posibilitate.
Studiul a fost prezentat în sistemul online pe 23 februarie 2021, prilej cu care directorul Institutului de cercetare a apărării strategice, Péter Tálas, și directorul Green Policy Center, András Huszár, au discutat cu autorul studiului.
În căutarea unor răspunsuri organice
Green Policy Center, înființat în aprilie 2020, și-a propus din septembrie 2020, cu scopul stimulării unui dialog amplu pe tema sustenabilității și a schimbărilor climatice, publicarea unei serii de studii. Scopul seriei de studii este realizarea unor analize care examinează conexiunile între filozofia creștin-conservatoare, scara de valori și protecția mediului și a climei pentru ca obiectivele naționale pe termen mediu și lung ale Ungariei, cum ar fi neutralitățile climatice până în 2050 să fie realizabile efectiv. Potrivit acestei inițiative, cauza naturii și al protecției mediului este parte integrantă a gândirii creștin-conservatoare, numai că a fost uitată o vreme, fiind preluată de alte ideologii.
Sursa: magyarnemzet.hu
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto:magyarnemzet.hu