Din cauza epidemiei cu noul coronavirus nici în acest an nu poate fi organizată o manifestare în masă în întregul Ținut Secuiesc cu ocazia Zilei Libertății Secuiești. L-am întrebat pe președintele Consiliului Național Secuiesc, Balázs Izsák, dacă nici măcar un grup restrâns nu poate merge la monumentul Secuilor Martiri pentru a depune o coroană de flori?

– Eu personal voi merge la monument cu flori, așa cum s-a întâmplat și altădată, când nu s-a putut organiza această zi, cum a fost și anul trecut. Desigur, o asemenea decizie și responsabilitate trebuie să fie clară și precisă. Președinția Consiliului Secuiesc Scaunul Mureș a decis sâmbătă că nici în acest an nu va organiza o manifestare în masă cu prilejul acestei zile, și decizia se referă și la reponsabilitate, în primul rând, față de oameni, deoarece nimeni nu își asumă responsabilitatea pentru a sărbătorii împreună cu o masă mare de oameni în timpul epidemiei. Respectăm legile, măsurile de protecție, ale căror valabilitate a fost prelungită până pe 12 martie. Vom sărbătorii cu o expoziție de fotografii în aer liber prin care vom prezenta cele mai reușite fotografii realizate în ultimii ani despre evenimentele noastre care au avut loc la Târgu Mureș. Această expoziție o vom prezenta pe parcursul anului în tot Ținutul Secuiesc, ne-a explicat Balázs Izsák.

Pe președintele Consiliului Național Secuies l-am întrebat și despre inițiativa cetățenească europeană intitulată ”Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și sustenabilitatea culturilor regionale”, în contextul în care campania de strângere de semnături pentru susținerea acesteia s-a încheiat pe 7 februarie a acestui an. Însă, campania continuă, deoarece din cauza epidemiei cu noul coronavirus, care a îngreunat acțiunea, Comisia Europeană a decis să prelungească termenul-limită pentru strângerea semnăturilor cu încă trei luni, respectiv până pe 7 mai. Mai exact l-am întrebat, de ce este importantă continuarea strângerilor de semnături, în condițiile în care inițiativa cetățenească a secuilor a strâns aproximativ 1,4 milioane de semnături din nouă țări membre ale UE, ceea ce depășește cu mult numărul necesar (de un milion), precum și  numărul statelor membre în care trebuiau să fie colectate?

– De fiecare dată încerc să explic că lupta noastră este diferită de cea a partidelor. Dacă un partid obține un succes în ceva, este aplaudat și primește voturi. Atât vrea să obțină. Noi vrem să construim o mișcare. Vrem să instituționalizăm relațiile între regiunile naționale europene, dorim înființarea alianței europene a regiunilor naționale. Încă mai sunt regiuni importante pe care nu le-am putut aborda, adică suntem în relații cu acestea, dar în rândul oamenilor această inițiativă nu este cunoscută. Astfel de regiuni sunt, de exemplu, Bretania, Sardinia și Corsica. La început ne-am gândit că, dacă nu se poate altfel, îi vom putea convinge pe compatrioții noștri maghiari și vom putea lansa această inițiativă în cel puțin trei țări – ceea ce s-a și întâmplat – și de acolo vom putea extinde asupra Europei. Tot atunci ne-am gândit să facem în așa fel ca mișcarea noastră să aibă cel puțin doi poli, deoarece numărul catalanilor și bascilor este destul de mare, sunt destul de mult angajați față de propria lor autodeterminare și înțeleg ce înseamnă ca viitorul lor să devină o chestiune europeană. Așadar, pentru ca o mișcare să aibă doi poli trebuie ca numărul semnăturilor să fie mai mare și în Spania. În prezent, din Ungaria avem 800 de mii de semnături pe platforma noastră online, iar din Ținutul Secuiesc, 170 de mii, însă ideal ar fi, dacă și în Spania am putea colecta cel puțin un milion de semnături.

Cum s-a reușit în ultima perioadă o mai bună mobilizare a catalanilor și a bascilor?

– Trebuie să vă spun că în spatele acestei mobilizări se află un efort depus de-a lungul timpului: discuții lungi, schimburi de scrisori cu diferite organizații catalane, și toate acestea pentru a-i convinge să regăsească în inițiativa noastră propriile lor interese naționale. Să încercăm să ne imaginăm că în ultima perioadă poporul catalan și Catalonia sunt destul de izolate în Europa, deoarece statele se străduiesc să construiasă relații bune cu Madridul și sunt reținute să stea de vorbă cu catalanii. Eu înțeleg scopul partidelor catalane, că vor să spargă zidul care le înconjoară. Dar, la fel de bine înțeleg că aceasta se poate face numai dacă treci dincolo de Catalonia și accepți mâna întinsă de potențialii aliați. Nu trebuie așteptat ca să vină statele sau dilomații, deoarece Catalonia și Țara Bascilor ar putea fi un factor determinant pentru mișcarea regiunilor naționale.

Ce rol a avut șeful de campanie al platformei Irdalá.hu, László Pesty, în mobilizarea catalanilor?

– În această mobilizare nu a avut nici un rol. Această muncă se depune din 2013. Noi avem aliați vechi, de multe ori am fost în Catalonia. El nici nu poate să aibă vreun rol, deoarece nu este diplomat. Nu înțelege relațiile internaționale. El a convins multe persoane cunoscute în Ungaria ca să semneze inițiativa, a contribuit la creșterea numărului de semnături în Ungaria pentru care i-am mulțumit. Dar, rolul său este puțin exagerat, și mă deranjează, în primul rând, pentru că atunci când a fost arborat drapelul secuiesc în Ungaria și președintele Legislativului, László Kövér, a dispus ca pe frontispiciul clădirii Parlamentului să fluture steagul Ținutului Secuiesc, la administrațiile publice locale a avut loc o mișcare pentru susținerea utilizării drapelului secuiesc, care a tematizat cauza Ținutului Secuiesc. Așadar, nu pot fi minimalizate toate acestea prin rolul oricărei persoane, deoarece în centrul atenției s-au aflat permanent năzuințele poporului secuiesc, drapelul secuiesc și dragostea de libertate a secuilor.

Există pericolul ca inițiativa privind regiunile naționale să aibă o soartă similară cu cea a inițiativei Minority SafePack, respectiv să fie respinsă de Comisia Europeană?

– Eu răspund la această întrebare la fel, ca și atunci când am fost în proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Atunci foarte mulți au pus întrebarea, dacă există pericolul ca să pierdem acest proces. La care eu am răspuns că există acest pericol, dar înainte ca noi să pierdem definitiv procesul, există o etapă intermediară: Comisia trebuie să pună pe masă argumentele prin care respinge acțiunea noastră. Și în cazul de față Comisia a trebuit să motiveze decizia sa de respingere. Nu vreau să mă amestec în problema privind inițiativa Minority SafePack, dar văd că această respingere – ca să mă exprim mai elegant – șchiopătează. Cu toate acestea, în urma unei decizii adoptate de Comisia Europeană trebuie să se valorifice în mod obligatoriu acel principiu, potrivit căruia decizia respectivă nu poate fi în contradicție cu prevederile dreptului comunitar, nu poate să se opună jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene. Însă, a demonstra în sine și a arăta lumii că decizia Executivului de la Bruxelles, de 23 de pagini, nu este bună, ar face mult bine cauzei. Și cu aceasta am încheiat acest capitol, deoarece noi încă nu am ajuns până aolo. Și mai vreau să vă spun că atunci când în 2013 am încercat să vedem, ce se va întâmpla, dacă vom câștiga procesul la Curtea de Justiție a UE, au existat multe presupuneri, dar am spus să ne oprim cu ipotezele pentru că nu știm cât va dura procesul și este sigur că atunci situația va fi diferită față de cea de-acum. Europa se schimbă, situația se schimbă și nu știm prin ce transformări va trece și Uniunea Europeană. Dar, totuși, ne pregătim, citim deciziile, hotărârile luate, urmărim cu atenție Comisia Europeană, ca să spun așa, se află sub supravegherea noastră.

În ultima perioadă, în campania de strângere de semnături, însărcinatul cu afaceri externe al Consiliului Naţional Secuiesc, Attila Dabis, care era foarte angajat față de cauza secuilor, nu prea a fost văzut în public, nu a avut declarații publice. Care este motivul?

– În ultima perioadă nici Attila Dabis și nici eu nu am fost prezenți în mass-media publică. Ceea ce este indepedent de noi, nu cunosc motivele. Attila Dabis nu s-a izolat, este o persoană deosebit de activă. După 1 noiembrie anul trecut nu am fost căutați de mass-media publică, ceea ce este puțin neobișnuit, deoarece pentru multe lucruri trebuie să mulțumim mass-mediei maghiare care ne-a ajutat foarte mult. Ultima dată, de Ziua Autonomiei Secuiești, mass-media a acordat o atenție timp de două zile acestui eveniment, a conferit o greutate majoră acestui eveniment care a avut un efect mare asupra opiniei publice. Nu vreau să reproșez acum nimic mass-mediei publice. Motivele pot fi multiple, începând cu pandemia cu noul coronavirus, cu campania de vacinare și multe altele.

Interviu realizat de: Balázs Magdolna

Foto: realitateademures.net