Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a precizat, într-un comunicat dat publicităţii vineri, că în cazul în care vor avea loc negocieri româno-maghiare cu privire la năzuinţele de autonomie ale maghiarilor “ar trebui asigurat un loc” şi pentru reprezentanţii Ungariei. În presa de limbă maghiară din Transilvania au apărut unele informaţii despre eventuala începere a negocierilor româno-maghiare privind autonomia după ce s-a aflat, la începutul acestei săptămâni, că politicienii români s-au adresat organizaţiei americane Project on Ethnic Relations (PER) şi au solicitat să medieze între reprezentanţii comunităţii române şi maghiare. PER a asigurat medierea pentru prima oară în 1993, la staţiunea Neptun, când unii politcieni din partea Uniunii Democrate Maghiare din România şi din partea Partidului Democraţiei Sociale din România (PDSR, care s-a unificat în iunie 2001 cu Partidul Social-Democrat Român, schimbându-şi numele în Partidul Social Democrat-PSD) s-au aşezat la masa negocierilor. În urma negocierilor purtate atunci societatea maghiară din Transilvania s-a divizat puternic. Liderii superiori ai UDMR au considerat că la această negociere s-au făcut primii paşi spre o înţelegere maghiaro-română, în timp ce opoziţia internă a Uniunii a susţinut că înţelegerea încheiată la Neptun a însemnat trădarea intereselor maghiarilor.Potrivit comunicatului CNS, această manifestare a disponibilităţii la dialog este o consecinţă a Marelui Marş Secuiesc, care a avut loc în octombrie 2013. Comunicatul semnat de preşedintele CNS, Balázs Izsák, mai menţionează că “la această negociere trebuie să fie reprezentate toate organizaţiile maghiarilor care au participat la Marele Marş al Secuilor, şi trebuie asigurat un loc şi pentru reprezentanţii Ungariei”.Participarea reprezentanţiilor Ungariei la aceste negocieri a fost explicată de CNS prin faptul că Tratatul de bază româno-ungar, încheiat pe 16 septembrie 1996, prevede că interesul manifestat faţă de minoritatea română din Ungaria, respectiv faţă de minoritatea maghiară din România constituie obiectul cooperării interstatale. “Secuii sunt interesaţi faţă de promovarea neîntârziată a acestor prevederi care sunt cuprinse în Tratatul interstatal încheiat între Ungaria şi România, şi considerăm că este inacceptabil ca despre situaţia comunităţii maghiare din România să aibă loc consultări în lipsa părţii interesate şi celei în cauză, respectiv Ungaria”, a subliniat CNS. Potrivit Consiliului Naţional Secuiesc, dacă reprezentanţii maghiarilor din Transilvania, respectiv ai secuilor, ai Guvernului român şi ai Guvernului ungar ar putea să ajungă la o înţelegere, în cadrul unei negocieri trilaterale, cu privire la statutul autonom al Ţinutului Secuiesc şi despre aplicarea în practică a concepţiei privind autonomia pe trei niveluri, România şi, împreună cu ea, şi Ungaria ar putea să devină cea mai credibilă regiune a păcii şi stabilităţii europene.
Traducerea: Balázs Magdolna