Purtătorul de cuvânt al Guvernului ungar, Zoltán Kovács, a acordat, recent, în exclusivitate un interviu cotidianului economic-finaciar “Bursa”, din România, în cadrul căruia s-a referit la băncile străine care activează pe piaţa din Ungaria şi care, în opinia sa, “au abuzat de poziţia lor dominantă şi au acţionat în detrimentul cetăţenilor obişnuiţi”.
Guvernul ungar a susţinut împărţirea egală a poverii crizei, recunoscând faptul că cetăţenii Ungariei nu mai pot fi taxaţi în continuare, în timp ce instituţiile financiare şi multinaţionalele extrag profituri uriaşe din ţară, a spus Zoltán Kovács. Potrivit domniei sale, pe piaţa ungară existau aproximativ 750.000 de aşa-numite credite toxice – în valute străine, care aveau un efect negativ asupra vieţii de zi cu zi a 1,3 milioane de maghiari, afectând grav o parte serioasă a populaţiei şi, de asemenea, economia ei, dar în acelaşi timp furnizând profituri băncilor.
În ultimii ani premierul Viktor Orbán a adoptat unele măsuri – impunerea de taxe companiilor, naţionalizarea fondurilor de pensii private, mărirea taxelor pe tranzacţiile financiare, schimbarea Constituţiei – care au fost criticate de autorităţile europene. “Criza din 2008 a demonstrat că sistemul anterior de funcţionare pe care se baza ţara nu mai poate funcţiona în continuare. Astfel că primul pas a fost crearea unei noi Constituţii, care stabileşte regulile fundamentale, pe care să se construiască un stat bazat pe muncă. Guvernul a reuşit să stabilizeze economia, să iasă din procedura de deficit excesiv, să ramburseze creditele către FMI şi să realizeze o creştere de 3,9% a PIB-ului. Iar, în ultimii patru ani, acest model ungar a fost supus celei mai severe evaluări de către Uniunea Europeană”, a mai precizat purtătorul de cuvânt .
La întrebarea, dacă Ungaria va mai apela la împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale, Zoltán Kovács a spus că “s-a demonstrat că dependenţa de împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale este contraproductivă. Modelul ungar s-a dovedit a fi eficace, confirmându-şi rezultatele în cifre economice, cu deficitul sub 3%, cu numărul angajaţilor în creştere constantă şi cu o creştere a PIB-ului de 3,9%. Experienţa anterioară arată că băncile cu proprietari străini nu numai că împiedică rezolvarea crizei, ci chiar o adâncesc, prin faptul că extrag bani din ţară”.
Referitor la conflictul din Ucraina şi efectele sancţiuniilor impuse împotriva acestei ţări, Zoltán Kovács a fost de părere că politica actuală de sancţiuni afectează statele membre UE mai mult decât pe Rusia, aşadar ar merita o regândire a întregii strategii.
În ceea ce priveşte relaţiile dintre România şi Ungaria, Zoltán Kovács a apreciat ca fiind bune, şi a exprimat încrederea că după alegerile prezidenţiale din noiembrie, se va crea “oportunitatea să avem o discuţie constructivă cu partenerii noştri din România asupra tuturor subiectelor de interes comun”.
Despre proiectul de autonomie lansat recent de UDMR, a spus că “
este un pas în direcţia bună, sperăm că va determina o dezbatere bazată pe argumente şi că va face clar pentru majoritatea României că nu există nici un motiv de teamă. Diverse exemple din întreaga lume arată că acele comunităţi care trăiesc în situaţii funcţionale de autonomie sunt puternice şi pot contribui cu succes la prosperitatea şi stabilitatea întregii ţări. Suntem convinşi că o regiune autonomă în România poate servi nu doar intereselor comunităţii maghiare, ci şi majorităţii române, contribuind astfel la o Europă mai puternică”.