În acest an multe evenimente vor avea loc pretutindeni în Eropa, inclusiv în România, pentru a marca 700 de ani de la moartea „părintelui limbii italiene”, Dante Alighiere.

În memoria poetului, filosofului, omului politic şi personalitate complexă a culturii europene şi universale, decedat pe 13 septembrie 1321, Muzeul Național al Literaturii Române în parteneriat cu Academia Română, Biblioteca Academiei Române şi Institutul Cultural Român au organizat joi şi vineri, un colocviu internaţional, intitulat “Dante Alighieri – 700”.

În cadrul Colocviului Internaţional “Dante Alighieri – 700”, desfăşurat în Amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu al Bibliotecii Academiei Române, poeta şi activista civică Ana Blandiana a chemat la păstrarea memoriei valorilor europene şi a rădăcinilor creştine ale bătrânului continent.

“Marcarea celor 700 de ani de la moartea lui Dante vorbeşte nu numai despre posteritatea primului şi probabil a celui mai specific geniu al Europei, ci şi despre forţa memoriei noastre pe care se sprijină această posteritate. Rădăcinile creştine ale Europei din care a înflorit ‘Divina Comedia’ reuşesc să-şi urce, prin memorie, sevele până la noi, adăugând amestecului de bine şi de frumos, pe care ni le-au lăsat moştenire grecii antici, iubirea. Fără puterea noastră de a ţine minte şi încăpăţânarea de a nu uita, Dante nu ar fi putut fi contemporanul cu care ne-am mândrit, rând pe rând, în toate aceste secole”, a spus poeta.

Blandiana a susţinut că “felul în care se încearcă acum culpabilizarea întregii istorii, transformată într-o poveste de groază despre crimele Europei împotriva celorlalte continente este un atentat nu numai la adevăr, ci şi la memoria noastră, la libertatea noastră de a ne aminti şi de a fi mândri de ceea ce ţinem minte”.

“În acest sens, Anul Dante – 2021 este o minunată victorie a memoriei omenirii împotriva celor ce încearcă chiar în acest an s-o distrugă, o memorie cu semnificaţii întinse dincolo de frontierele culturale. (…) Dar, aşa cum în timpul comunismului cea mai eficientă dintre formele de rezistenţă a fost rezistenţa prin cultură, nu cumva asta este soluţia şi acum? Doar că de data aceasta nu numai cultura ne va apăra pe noi, ci şi noi va trebui să avem curajul să apărăm cultura. Nu cumva va trebui să ne apărăm nu numai pe noi, ci şi pe Shakespeare şi pe Dante de cenzură? Şi atunci, întrebarea pe care suntem obligaţi să ne-o punem este dacă, după atâtea decenii de consum, de libertate leneşă şi de distracţii de joasă speţă, mai putem să regăsim forţa sufletească de pe când nu eram liberi: Suntem oare în stare să ne imaginăm acum un Soljeniţin american?”, a încheiat Ana Blandiana.

Sursa: agerpres.ro

Foto: agerpres.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


+ 1 = 6

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.