Recensământul populaţiei României, planificat pentru 2021, a fost amânat pentru anul viitor. Autoritățile au decis că ar fi riscant să organizeze recensământul în acest an, deoarece mulți sunt în carantină, iar recenzorii ar putea cu ușurință să se infecteze cu noul coronavirus.
Potrivit informațiilor portalului Népszámlálás.ro, recensământul din 2022 va avea loc în trei etape: prin completarea chestionarului individual (autorecenzare), prin vizita la domiciliu a unui recenzor pentru realizarea interviului față-în-față şi prin completarea registrului. În ultima etapă, datele colectate în primele două etape sunt verificate și comparate cu baze de date administrative, registre (asigurări de sănătate, case de pensii etc.). Cele trei etape nu au loc în paralel, ci succesiv.
Din punctul de vedere al maghiarilor una din marile provocări ale anului viitor este recensământul. L-am întrebat pe sociologul Gergő Barna, care este miza, care este diferenţa între recensământul de anul viitor şi recensământul care a avut loc în urmă cu zece ani?
„Este adevărat că miza recensământului este mare din punctul de vedere al maghiarilor, dar putem spune că este la fel de mare şi din punctul de vedere al tuturor țărilor, deoarece în fiecare stat membru al Uniunii Europene va fi organizat câte un recensământ anul acesta și anul viitor și, dacă considerăm că recensământul este cel mai mare eveniment social dintr-o țară, înseamnă că toată lumea trebuie să participe la acesta, deoarece întreaga populație va fi recenzată. Este evident că miza este deosebit de importantă din punctul de vedere al maghiarilor, așa cum este și în cazul altor minorități. Pe de o parte, are o miză simbolică pentru că va arăta câți maghiari, germani, romi etc. trăiesc în țară, respectiv pentru a vedea care este procentul acestora. În opinia mea este la fel de important să arătăm în ce condiţii trăiesc ei. La recensământ trebuie să răspundem la mai multe întrebări. De asemenea, este foarte important atât pentru țară, cât și pentru minorități, că recensământul va dezvălui şi problemele privind condiţiile de viaţă în care trăim în prezent, deoarece în ultimii zece ani – ultimul recensământ având loc în 2011 – s-au produs o mulțime de schimbări sociale. Aici putem vorbi despre multe aspecte, începând cu migrație, educaţie şi până la migrația internă. Știm că în ultimii zece ani mai mult de trei milioane de cetățeni români și-au schimbat domiciliul, au plecat dintr-o aşezare în alta, sau în cazul educației acum vom putea monitoriza cu adevărat expansiunea învățământului superior și rata de şcolarizare. Deci, recensământul caută răspunsuri la o mulțime de întrebări și ne oferă posibilitatea, pe de o parte, pentru a evalua trecutul, ceea ce s-a schimbat în ultimii zece ani, iar, pe de altă parte, pe baza noilor date, actualizate, ne oferă posibilitatea pentru planificarea viitorului, deoarece foarte multe măsuri de politică publică sunt determinate de dimensiunea populației într-o așezare sau regiune, precum şi de caracteristicile sale sociale, respectiv cât de bine sunt dotate locuinţele lor și în ce condiții trăiesc”.
La întrebarea, cum se va putea adresa eficient persoanelor care se simt legate prin cultura şi limba lor de statutul de maghiar, respectiv persoanelor care trăiesc în căsătorii mixte, dispersate, în marile oraşe, sau celor care învaţă sau lucrează în străinătate, sociologul a subliniat:
„În acest context este important de precizat că în procesul de recensământ de anul viitor vor avea loc multe schimbări faţă de recensământele anterioare. Institutul Român de Statistică a întrodus câteva măsuri şi schimbări metodologice foarte bune. Acum locuitorii pot completa chestionarele individual cu ajutorul internetului. De asemenea vor fi şi centre de recenzare în fiecare localitate unde cetăţenii pot completa chestionarul cu ajutorul recenzorilor. O altă schimbare importantă este că au o perioadă mai lungă la dispoziţie, deoarece recensământul va avea o durată de timp de patru luni. Şi la fel de importantă este şi schimbarea, care are efect şi asupra maghiarilor, şi anume că chestionarul va fi multilingv. După schimbarea de regim acum se poate constata o deschidere semnificativă din partea institutului de statistică în sensul că platforma de recensământ va fi în mai multe limbi, ceea ce va fi un ajutor, fie în cazul autorecenzării, fie atunci când un recenzor vorbitor de limbă maghiară va merge la domiciliul unui cetăţean maghiar care va putea fi întrebat în limba maghiară. Din acest punct de vedere sperăm că persoanele cu origine maghiară, cu limbă maternă şi cultură maghiară îşi vor asuma mai uşor şi naţionalitatea lor, se vor declara mai uşor de etnie maghiară. Desigur, trebuie acordată atenţie şi aşa-numitelor grupuri vulnerabile, şi aici mă gândesc, în primul rând, la cei care trăiesc dispersaţi sau în marile oraşe, dar şi la cei care au mai multe identităţi etnice, respectiv cei care provin din căsătorii mixte sau la alte minorităţi naţionale din România. Din acest punct de vedere cred că miza recensământului este cea mai mare pentru maghiari, întrucât rezultatele recensământului nu au niciodată vreo consecinţă juridică, cu excepţia în cazul minorităţilor etnice, deoarece – aşa cum se ştie – pragul de 20% care permite folosirea limbii materne este stabilită pe baza rezultatelor recensământului. De asemenea, este foarte important să acordăm atenție acelor unități administrative în care procentul maghiarilor este de aproximativ 20% și sperăm că în puţine locuri va scădea acest procent sub 20%”.
La întrebarea, dacă la recensământ secuii vor fi separaţi de maghiari, în condiţiile în care, potrivit unor sondaje de identitate, în ultimii ani, identităţile regionale – astfel şi cea secuiască – au devenit mai accentuate chiar şi în interiorul Transilvaniei, Gergő Barna a subliniat:
„Secuiasca este o identitate regională şi culturală. Deocamdată nu ştim cum va fi forma finală a întrebării, deoarece nu este finalizată nici chestionarul şi nici nomenclatorul etniilor. Această chestiune depinde mult de modul în care va fi fezabilă din punct de vedere tehnic, deoarece în 2011 a existat o subcategorie secuiască, dar atunci întrebarea era formulată cu totul altfel, cu toate că întrebarea arată similar şi acum, numai că atunci recenzorul a scris în câmpul respectiv ceea ce a răspuns cetăţeanul. Acum, întrebările online, respectiv autorecenzarea prin tablete se află pe o plartformă IT, în care va trebui, probabil, selectată, dintr-o listă, etnia de care aparţine persoana respectivă. Aceasta este, de asemenea, o schimbare semnificativă, însă despre acest aspect vom putea vorbi mai mult după ce vor fi finalizate instrumentele”.
Pe sociolog l-am întrebat, conform observației domniei sale, cum se raportează populația maghiară la recensământ, care sunt așteptările sale din punct de vedere economic și social?
„Cred că din partea maghiarilor există un fel de deschidere din cauza mizei simbolice a recensământului, dar observăm, vedem că din 2011 s-a diminuat semnificativ disponibilitatea de participare la diferite sondaje de opinie. Acum trăim vremuri în care neîncrederea este destul de mare faţă de instituţiile statului. Din această cauză cred că recensământul de anul viitor nu va fi simplu, nici din punctul de vedere al maghiarilor, dar nici din punctul de vedere al locuitorilor ţării, în ansamblu. Avem speranţa că vom reuşi să atragem atenţia cu ajutorul unor campanii de informare asupra mizei mari a recensământului, asupra faptului că timp de zece ani, adică până în 2030 nu va exista nicio posibilitate pentru a ne declara maghiari sau pentru a vorbi despre condiţiile în care trăim. Sperăm că maghiarii vor participa într-un număr mare la recensământ, cu atât mai mult cu cât recensământul este obligatoriu”.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: kronikaonline.ro