Din cauza epidemiei cu noul coronavirus organizarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România, planificată pentru 2021, a fost amânată pentru anul viitor.
Depinde de procentul populației maghiare stabilit în recensământul populației și locuințelor, dacă o minoritate naţională dintr-o localitate dată are dreptul să fie informată în limba maternă, respectiv să își folosească limba maternă în instituţii. Conform legislației actuale, drepturile lingvistice sunt acordate minorităților naționale, dacă procentul lor depăşeşte douăzeci la sută din populație în respectiva localitate.
Referitor la recensământul de anul viitor consilierul local în cadrul Primăriei Târgu Mureş, Csenge Frunda, a declarat portalului nostru:
„Recensământul populaţiei de anul viitor are o miză foarte mare pentru comunitatea maghiară din România, deoarece este, de fapt, o mărturie despre câţi suntem noi, cei care trăim aici, în România, respectiv este o confirmare pentru comunitatea noastră în sensul că suntem aici, avem o voce şi chiar putem face ca această voce să ajungă acolo unde sunt luate deciziile, putem face ca forţa noastră să fie simţită și că încă suntem aici”.
Răspunzând la întrebarea, cum se va putea adresa eficient persoanelor care se simt legate prin cultura şi limba lor de statutul de maghiar, respectiv persoanelor care trăiesc în căsătorii mixte, dispersate, în marile oraşe, sau celor care învaţă sau lucrează în străinătate, a subliniat:
„Ca rezultatele recensământului să reflecte realitatea, este necesar ca fiecare maghiar să participe la recensământ: să completeze chestionarul online şi să îi primească pe recenzori. Aici aş dori să evidenţiez rolul tinerilor, deoarece cred că rolul tinerilor va fi exponențial mai mare la recensământul de anul viitor, deoarece știm deja că chestionarele vor fi completate online, ceea ce înseamnă că tinerii, cărora gestionarea platformelor online numai reprezintă o problemă, pot acorda un ajutor persoanelor mai în vârstă care nu se descurcă în lumea online. Tocmai de aceea cred că noi, tinerii, avem o mare responsabilitate. Pe de altă parte, aş dori să subliniez campania de recensământ, care va acoperi întreaga țară și toate așezările locuite de maghiari, și se va adresa tuturor maghiarilor. În acest scop a fost creat deja website-ul nepszamlalas.ro/recensământ.ro şi un cont Facebook asociat în care vor fi accesibile toate informaţiile utile”.
La întrebarea, dacă la recensământ secuii vor fi luaţi separat de maghiari, în condiţiile în care în ultimii ani identităţile regionale, astfel şi cea secuiască, au devenit mai accentuate chiar şi în interiorul Transilvaniei, Csenge Frunda a precizat:
„Peste tot, simțul identității este foarte viu în oameni și acest simţ îl determină viața lor de zi cu zi, în toate modurile, însă deocamdată nu s-a luat încă nicio decizie în acest sens, nomenclatorul etnicilor nu a fost încă finalizat despre care va decide Guvernul”.
La întrebarea, cum vor fi ajutaţi oamenii care nu vorbesc sau vorbesc mai puţin limba română în vederea participării lor la recensământ, a menţionat:
„După 30 de ani este pentru prima dată când acest chestionar va fi accesibil şi în limba maghiară, nu doar în limba română. Realizarea acestuia se datorează rezultatului muncii eficiente al colegilor mei din UDMR. Din câte știu, chestionarul va fi disponibil şi în limbile materne ale altor minorităţi. La fel de important este ca în toate localităţile în care trăiesc şi maghiari să existe recenzori vorbitori de limbă maghiară. În cazul în care nu vor fi recenzori vorbitori de limbă maghiară, recenzorii români vor avea asupra lor şi chestionarele în limba maghiară care va facilita completarea acestora”.
La întrebarea, cum se raportează comunitatea maghiară faţă de recensământul de anul viitor, care sunt aşteptările ei, consilierul Csenge Frunda a afirmat:
„Deocamdată oamenii nu vorbesc foarte mult despre acest recensământ, respectiv nu reprezintă atât de mult un subiect al vieţii de zi cu zi. Pe de altă parte, potrivit unor sondaje, maghiarii manifestă interes faţă de recensământ şi consideră că are o miză importantă. În cazul meu, ţinta, prioritatea sunt, pe de o parte, tinerii, iar pe de altă parte, comunitatea din Târgu Mureș, însă este clar că trebuie să facem în aşa fel încât informaţia să ajungă la toată lumea, ca toată lumea să înţeleagă că este foarte important ca toți maghiarii din România să completeze acest chestionar”.
În final am dorit să ştim cum apreciază, care este opinia locuitorilor oraşului Târgu Mureş despre activitatea desfăşurată de noua conducere:
„În ultimul an am avut parte şi de rele şi de bune, din belşug, dar cred că aşteptările au fost foarte mari, deoarece într-adevăr în ultimii 20 de ani managementul oraşului a fost extrem de dăunător, risipitor şi foarte păcătos, însă cred că nu este o aşteptare realistă ca noi să reglementăm pe parcursul unui an toate deciziile greşite luate de conducerea anterioară a oraşului timp de 20 de ani. Aceasta este absolut imposibil şi constatăm în fiecare zi. Am ştiut cu toţii ceea ce urmează să ne asumăm, ştiam că acest an (care a trecut de la instalarea noii conduceri) va fi anul în care trebuie să facem ordine, respectiv am ştiut că în momentul în care vom fi la conducerea oraşului vom reuşi cu greu să facem ordine într-un sistem administrativ supra-birocratic şi foarte vechi, conservator. În schimb, cred că ne-am angajat deja într-o traiectorie ascendentă, am făcut progrese în multe lucruri. Desigur, aceste progrese se fac, deoacamdată, în fundal, iar rezultatele practice, tangibile, vor fi vizibile peste un an, doi ani, sau există şi situații în care vor fi vizibile peste trei ani. Dar eu sunt optimistă că avem o echipă bună, ne-am asumat împreună această sarcină şi tot împreună vom duce la bun sfârşit. Grupul UDMR din conducerea locală şi domnul primar, respectiv domnul primar şi viceprimarii sunt în relaţii de cooperare foarte bune, avem o colaborare excelentă împreună şi am speranţa că această cooperare se va vedea şi în rezulatetele noastre peste trei ani (la sfârşitul mandatului nostru). Timp de trei ani vom putea realiza multe. Toată lumea este pe deplin conștientă că acești trei ani vor fi duri, la fel sau poate chiar mai duri decât ultimul an, deoarece trebuie să punem pe masă rezultate concrete şi aici mă gândesc la construirea creșelor şi școlilor, la construirea unui drum de ocolire şi la alte investiții infrastructurale, dar la fel de importantă este şi relansarea vieții culturale, toate măsurile care vor face viața oamenilor din Târgu Mureş mai bună. De fapt, acesta este scopul nostru și de aceea muncim în fiecare zi”, a declarat portalului nostru Csenge Frunda, consilier local.
Faţă de poziţia exprimată de Csenge Frunda, pe acest ultim subiect, ne facem datoria jurnalistică de a preciza că, în ultimii 20 de ani menționați, UDMR a făcut parte din administrația publică locală din municipiul Târgu Mureș, având, de obicei, cel mai mare număr de consilieri locali şi un post de viceprimar asigurat.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto:udmr.ro