La invitația organizatorilor, în calitate de delegat al Consiliului Național Secuiesc (CNS), Attila Dabis, comisar pentru afaceri externe al CNS, a participat la manifestația de amploare organizată de Ziua Naţională a Cataloniei, la Barcelona, pe 11 septembrie, care a avut loc cu ocazia împlinirii a celei de-a cincea aniversări a referendumului de independență din 2017.
L-am întrebat pe Attila Dabis, comisar pentru afaceri externe al Consiliului Național Secuiesc, care este legătura dintre aspirațiile de independență ale Cataloniei și doleanțele maghiarilor din Transilvania?
Ambele popoare urmează calea spre autodeterminare pașnică. Secuii și catalanii au în comun faptul că doresc să decidă ei înşişi cu privire la problemele care le afectează propriile comunități, și au idei concrete, tangibile despre cadrul legal în care consideră că acestă aspiraţie este cea mai fezabilă. În același timp, catalanii sunt mai capabili să-și alinieze membrii propriei comunități lângă aceste aspiraţii fundamentale de libertate. Ceea ce trebuie să învețe secuii, respectiv, în sens mai larg, minoritatea maghiară de dincolo de graniţele Ungariei, de la catalani este cum să mobilizeze proprii cetățeni în interesul obiectivelor comunitare, a declarat Attila Dabis.
În contextul în care iniţiativa cetăţenească pentru apărarea regiunilor naţionale a repurtat un succes şi la Barcelona, l-am întrebat pe reprezentantul CNS, care ar fi elementul concret, cel mai important care ar îmbunătăți viața secuilor și, eventual, a catalanilor dacă propunerile din această inițiativă ar deveni lege europeană?
Cheia este recunoașterea, egalitatea și sustenabilitatea diversității culturale. Există regiuni naționale care nici măcar nu apar pe harta administrativă a statelor lor teritoriale, precum Ţinutul Secuiesc sau Alsacia. Alte națiuni fără stat sunt supărate în mod justifact din cauză că UE nu tratează limba și cultura lor ca fiind egale cu limbile oficiale ale celor 27 de state membre ale UE. Tocmai de aceea a fost populară în timpul campaniei de colectare a semnăturilor sugestia noastră, potrivti căreia şi catalana să devină limbă oficială a UE. Pentru succesul în continuare al inițiativei noastre este necesară includerea conținutului acesteia în politica de coeziune a Uniunii Europene în așa fel încât să devină clar şi pentru Comisia Europeană: reglementarea creată ca urmare a legislației este indispensabilă pentru rezolvarea problemelor practice.
Potrivit unui comunicat de presă publicat pe site-ul Consiliului Național Secuiesc, Attila Dabis s-a întâlnit la Barcelona cu Carles Puigdemont i Casamajo și Erika Casajoana Daunert, reprezentanți ai mișcării de independență catalană. L-am întrebat pe comisarul pentru afaceri externe al CNS care a fost subiectul discuțiilor? Ce planuri de cooperare au în viitor?
În iulie anul trecut ne-am întâlnit cu Carles Puigdemont, președintele legitim al Cataloniei, la locul exilului său, la Waterloo. Iar acum am vizitat biroul său de europarlamentar din Barcelona, împreună cu Erika Casajoana. Erika reprezintă un punct stabil în construirea relaţiilor dintre secui şi catalani, pe lângă faptul că este șeful adjunct al Reprezentanței permanente a Cataloniei la Bruxelles și beneficiarul din acest an al premiului Áron Gábor. Şi cu această ocazie, Erika Casajoana m-a prezentat multor oficiali importanți cu care am putut discuta despre proiecte comune. Unul dintre acestea a fost un proiect de cercetare, menit să susțină argumentele inițiativei regionale naționale cu date și fapte suplimentare.
Attila Dabis a fost prezentat la Barcelona ca reprezentant al comunității naționale maghiare. L-am întrebat ce înseamnă asta. Dacă a reprezentat şi alte structuri în afară de CNS?
Aceasta înseamnă că organizatorii au văzut întreaga comunitate maghiară reprezentată prin prezența CNS. Este un semn bun dacă ideea unificării naționale maghiare dincolo de frontierele de stat prinde rădăcini și printre partenerii noștri occidentali. Pentru ei secuimea nu reprezintă doar un popor cu 650.000 de suflete, ci mai reprezintă şi o ţară-mamă de 10 milioane de locuitori, care îi este alături şi care este sensibilă la problemele comunităților naționale autohtone. Acest lucru facilitează semnificativ căile diplomației secuilor. Catalanii îi privesc tot mai mult pe secui în acest context.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna