Printre lozincile demonstraţiilor Revoluţiei ungare din 1956 se regăsea si lozinca „Ruşi, plecaţi acasă!” Pe un zid de foc din Piaţa Kálvin era scris, în octombrie 1956: „Ruszkik, haza”, adică „Ruşi, plecaţi acasă!”
În articolul intitulat „Să spunem acum deschis: Ruşi, plecaţi acasă”, publicat recent pe portalul de ştiri uh.ro de limbă maghiară, autorul István Szilágyi aminteşte de Revoluția Ungară din 1956 împotriva dictaturii bolșevice și a ocupației sovietice, care a izbucnit în ziua de 23 octombrie.
În urmă cu 66 de ani, un popor, o țară spuneau: ruși, plecați acasă! A stat în fața tancurilor, a fost învingător câteva zile, dar a fost un popor mic pentru victoria finală. Și a așteptat în zadar ajutorul militar din Occident, scrie autorul articolului, care mai menţionează:
Nu toți cei din ’56 au reușit să scape din „îmbrățișarea” fratelui mai mare, puterea Cortinei de Fier și amenințarea atomului au ținut în viață tirania în Est timp de aproape patru decenii. În ciuda acestui fapt, ei aveau o dorință neclintită de a aparține Occidentului, pe care îl vedeau drept liber și bogat. Dacă nu ei, măcar copiii și nepoții lor.
Când acest lucru a fost în cele din urmă oferit (și primit), altă treabă nu au avut decât să păstreze această libertate și să recunoască tirania de departe. 23 octombrie a fost perfect pentru asta.
Apoi a venit 2022 și parcă am uitat de ce anume ne amintim de decenii la rând. Când un alt popor, o altă țară a strigat după ajutor pentru că erau năpădiți de ruși, pur și simplu nu am spus cu voce tare şi în același timp: ruși, plecaţi acasă! Dar și acum străzile sunt zgomotoase din cauza faptului că noi strigăm ce mari eroi eram în 1956 și ne plângem că Occidentul nu ne-a ajutat deloc.
Nici nu am observat că, practic, noi am devenit acel Occident care întoarce spatele. Acel Occident pe care l-am disprețuit atât de mult. Acel Occident pe care l-am întrebat, acum 66 de ani, de ce nu ne ajută? Acel Occident care se teme doar pentru propria sa libertate din cauza războiului și pentru bunăstarea sa din cauza sancțiunilor, constată autorul articolului publicat pe portalul uh.ro, care mai spune:
Am putea fi noi acel Occident care nu întoarce capul. Pentru început ar fi suficient dacă am spune împreună, cu voce tare și cu curaj: ruşi, plecaţi acasă! Deoarece mesajul lui ’56 de mult nu a fost atât de actual ca acum.
Autorul articolului se referă aici la Ungaria, care „a devenit pe neobservate Occidentul care întoarce spatele” faţă de Ucraina, care a fost invadată de Rusia pe 24 februarie 2022, marcând o escaladare abruptă a războiului ruso-ucrainean, care începuse în 2014. Invazia a provocat criza de refugiați: un număr estimat la 8 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul țării până la sfârșitul lunii mai, iar 7,7 milioane de ucraineni au fugit din țară, până la 18 octombrie 2022.
În 2014, Rusia a invadat și anexat Crimeea.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin a declarat că scopul „acţiunii” de-acum este de a „proteja oamenii” din regiunea Donbas, predominant rusofonă, care – în opinia sa – „de opt ani se confruntă cu umilința și genocidul săvârșit de regimul de la Kiev”.
Uniunea Europeană a declarat că este ferm alături de Ucraina și de poporul său și va sprijini cu hotărâre economia, societatea, forțele armate și reconstrucția viitoare a Ucrainei. UE a aprobat până în prezent cel de-al optulea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la escaladarea conflictului declanșat de Moscova în Ucraina.
La opt luni de la declanșarea războiului, când președintele rus Vladimir Putin plănuia să cucerească Kievul în trei zile, sub presiune în sudul Ucrainei, Moscova a tras rachete și a lansat drone în orașul Nikolaev, aflat sub control ucrainean, în sudul țării, potrivit rfi.ro.
Țările occidentale au accelerat transporturile de îmbrăcăminte de iarnă, echipamente, muniție de artilerie și sisteme de apărare împotriva dronelor către Kiev, deoarece forțele ucrainene și ruse „se pregătesc pentru o perioadă lungă de bătălii în mijlocul noroiului și ger”, scrie politico.com.
De asemenea, Statele Unite au oferit, de la invadarea Ucrainei de către Rusia, peste 15 miliarde de dolari pentru asistenţă militară Ucrainei.
În concluzie puteam afirma că toată lumea s-a solidarizat cu Ucraina, cu excepţia Ungariei care s-a limitat la primirea refugiaţilor ucraineni şi acordarea unor ajutoare umanitare Ucrainei.
Trducerea/redactarea de: Székely Dénes
Foto: mult-kor.hu