În Biserica Catolică Ziua Tuturor Sfinților (în latină: festum omnium sanctorum) este ziua de comemorare a tuturor sufletelor mântuite.
În secolul al IV-lea, Ziua Tuturor Sfinților era sărbătorită în prima duminică după Rusalii şi aşa a rămas stabilită şi până azi în Biserica Creștină Ortodoxă. Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor a fost inclusă în Liturghia tuturor Bisericilor din Apus în timpul Papei Bonifaciu al IV-lea, care pe 13 mai 609 a sfințit Panteonul Roman, construit în onoarea zeilor păgâni, în cinstea Mariei și a tuturor martirilor. Papa Grigore al III-lea (731-741) a lărgit cercul celor care urmau să fie celebrați, declarând Sărbătoarea Tuturor Sfinților o zi de comemorare a “Sfintei Fecioare, a tuturor apostolilor, martirilor, mărturisitorilor și tuturor oamenilor desăvârșiți, drepți, care au murit pe acest pământ”. Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor a fost stabilită pentru ziua de 1 noiembrie, conform hotărârii Papei Grigore al IV-lea (827–844).
Este un obicei general ca de Ziua Tuturor Sfinţilor mormintele din cimitire să fie împodobite cu flori şi să fie aprinse lumânări pentru morţi. Lumina lumânării simbolizează lumina veșnică.
La poporul maghiar în această zi se băteau clopotele pentru morții familiei, iar în alte părţi era oferită mâncare pentru săraci. Mulți credeau că morții vor învia din mormânt în această noapte, de aceea la ospăţul familial au pus masa şi pentru ei şi în fiecare încăpere a casei au fost aprinse luminile pentru ca ei să descurce prin casă. În unele sate, judecătorul era ales în această zi și slujitorii erau angajați.
Sursa: hirado.hu
Traducerea: Péterfy Tünde
Foto: hirmondo.ro