Partidul Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) a ținut prima sa adunare națională a delegaților la mijlocul lunii martie, la Cristuru Secuiesc, în cadrul căreia Zoltán Zakariás, deputat în Parlamentul României, a fost ales președinte.
Alianţa Maghiară din Transilvania este o organizație politică creată ca urmare a fuziunii Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) Partidul Civic Maghiar (PCM).
Cele două partide au decis să fuzioneze în 2020, în urma căreia a fost înființată Alianţa Maghiară din Transilvania, însă înregistrarea acesteia în instanță a devenit legală abia în noiembrie anul trecut. PPMT şi PCM au convenit în 2020 cu UDMR că își vor uni forțele la alegerile parlamentare. Astfel în decembrie 2020, doi reprezentanți – Zoltán Zakariás nominalizat de PPMT și József Kulcsár-Terza nominalizat de PCM – au obţinut câte un mandat în Camera Deputaţilor pe lista de candidați a UDMR.
L-am întrebat pe președinte ales al Alianţei Maghiare din Transilvania, care a câștigat un mandat parlamentar pe lista UDMR, cum se simte în noua sa calitate, ce a simțit când a preluat conducerea Alianţei?
Mi-am obținut mandatul de deputat în baza acordului național al Alianţei Maghiare din Transilvania și al UDMR. Faptul că sunt parlamentar pe lista UDMR este rezultatul unei considerații tehnice, şi anume că, dacă am candida într-o coaliție oficială, pragul parlamentar ar fi de opt la sută. Așadar, am încheiat un acord național, care poate fi numit chiar și drept un acord de coaliție internă, conform căruia am obținut două locuri reprezentative pe lista UDMR. Acest aspect a trebuit adăugat ca o explicație. Acum, răspunzând la întrebarea dumneavoastră, pot să vă spun că alegerea mea în funcţia de preşedinte al Alianţiei Maghiare din Transilvania este o mare onoare pentru mine, dar înainte de asta am primit nominalizări de la șase sau șapte organizații teritoriale, deoarece conform regulamentului nostru, membrii prezidiului trebuie să fie nominalizați de către adunările teritoriale ale delegaţilor, deci nominalizările nu se fac la faţa locului. Și pentru ca cineva să se lanseze în competiţie pentru funcția de președinte sau prim-vicepreședinte la adunarea naţională a delegaților, trebuie să fie nominalizat în prealabil de cel puțin patru organizații teritoriale. Adunarea națională a delegaților l-a ales pe Attila Kátai vicepreședinte și pe mine președinte cu o majoritate covârșitoare. Alegerea mea este în primul rând o onoare, iar în al doilea rând o mare responsabilitate, întrucât avem în față un mandat de doi ani, care include și anul electoral 2024, pentru care Alianţa Maghiară din Transilvania se pregătește din plin, deoarece acesta va fi primul ciclu electoral în care cele două foste partide naționale, Partidul Popular Maghiar din Transilvania și Partidul Civic Maghiar, se vor prezenta în faţa alegătorilor unite sub numele de Alianța Maghiară din Transilvania.
Răspunzând la întrebarea noastră, cum poate fi găsit un echilibru prin activitatea AMT între cel mai important obiectiv, care este obţinerea autonomiei, și realitatea din România, unde factorii de decizie nu vor să discute despre drepturile colective, Zoltán Zakariás a afirmat:
Cred că acesta este cel mai dur „judecător” din ultimii 33 de ani în ceea ce privește politica şi comunitatea maghiară din Transilvania. Noi, care suntem prezenți pe scena politică încă din anii nouăzeci, sau chiar mai târziu, am hotărât clar că vom alege calea democratică pașnică pentru obţinerea drepturilor noastre. Ceea ce acum înseamnă că autonomia va fi instituționalizată numai atunci când va fi votată de Parlamentul de la București. Acest lucru se poate realiza prin doi factori: unul presupune crearea unei serii de dialog și negocieri cât mai ample posibil între elitele politice românești și maghiare, pe de o parte, și societatea românească și maghiară, pe de altă parte, în urma cărora se va ajunge la un asemenea acord. Celălalt factor nu depinde de noi, deoarece de-a lungul istoriei au existat multe situații în care un moment conjunctural geopolitic a creat oportunitatea pentru o soluție pașnică. În acest moment, sarcina noastră este să ne pregătim pentru aceste situații. Spun cu convingere că există o oportunitate pentru această pregătire, dar trebuie să adaug că în ultimii 33 de ani s-a întâmplat foarte puțin din punctul de vedere al primului factor, care depinde în primul rând de noi. Dialogul româno-maghiar – fie că este vorba de dialogul dintre elitele politice sau între societatea românească și maghiară – a înregistrat foarte puține progrese. Faptul că, chiar și momentele mici, cotidiene, pot aprinde din ambele sensuri deodată reflexe atât de vechi, destinate uitării, demonstrează că nu s-au făcut pași mai importanți. De fapt, acest lucru ar trebui făcut în fiecare zi.
…Există speranţe pentru îmbunătăţirea, respectiv intensificarea acestui dialog?
Eu cred că fiecare are un rol de îndeplinit. Dialogul ar trebui să se dezvolte și acesta să fie imaginat în așa fel încât toți cei care își asumă un rol politic la un anumit nivel, să ia parte la el. Aici mă gândesc de la cel mai înalt nivel parlamentar şi până la nivelul administraţiilor publice locale și mass-media. Cred că această activitate a rămas puțin pe plan secund, în comparație cu celelalte activități, cu care se ocupă în primul rând în viața de zi cu zi, iar noi pledăm pentru acest dialog. Ca exemplu aș dori să menționez că organizația noastră parteneră, Consiliul Național Maghiar din Transilvania, organizează anual de ani de zile conferința româno-maghiară, unde analiști politici de seamă maghiari și români, personalități publice și anumiți profesioniști ai intelectualității se întrunesc şi încercă să vorbească deschis, fără tabuuri, despre problemele care pot diviza în prezent părți ale societăţii românești și maghiare. Acesta este un lucru pozitiv, dar nu este suficient, dialogul româno-maghiar ar trebui cultivat la un nivel mult mai larg. În Parlament, pe lângă disputele politice cotidiene, trebuie acordat timp și pentru a discuta chiar și astfel de subiecte cu colegii români. În prima fază, desigur, informal, dar trebuie să vorbim ca să ne înţelegem unii pe ceilalţi, deoarece trebuie să înțelegem și noi cum gândesc ei despre autonomie, care sunt temerile lor și, eventual, care sunt acele idei care se dovedesc a fi stereotipuri care trebuie eradicate, și invers, și ei trebuie să înțeleagă exact ce vrem noi, în ce condiții, în ce mod vrem să ajungem aici și care ar trebui să fie scopul final. Toată lumea trebuie să-și asume asta, recunosc că aceasta presupune un efort deosebit și spun asta pentru că de doi ani sunt în Parlament și văd că acest dialog lipsește. În ceea ce privește funcția mea de președinte al AMT, responsabilitatea este mare, deoarece avem un an electoral în față, însă situația este acum foarte simplă: paleta politică maghiară din Transilvania a fost simplificată, deoarece există două organizații politice care se vor lansa în competiţie într-un anumit fel. Noi am spus de la bun început că ne interesează în primul rând alegerile locale. Considerăm că aici avem de îndeplinit cea mai mare sarcină, spunem că politica trebuie făcută în primul rând în Transilvania, ceea ce înseamnă că trebuie să ne întărim administraţiile publice locale maghiare din Transilvania. Aceasta este cheia, deoarece celulele de bază ale cadrului legal, care eventual va fi adoptat, dacă cândva autonomia va fi instituționalizată, vor fi alcătuite de actualele administraţii publice locale, nu vor exista alte baze, alte structuri. Pentru ca această structură să fie puternică, eficientă și funcțională, autoritățile locale trebuie să se dezvolte continuu pentru a-și putea asuma aceste sarcini. Vedem că, în momentul de față, autonomia locală nu este deplină, de fapt, este departe de a fi deplină. Ceea ce intră în prezent în competența autorităților locale, conform legii, corespunde mai mult sferei de aplicare a atribuțiilor executive și administrative, decât puterii de decizie autonomă. Există foarte puține domenii în care un consiliu local, ca organism decizional, are puteri reale de decizie. Din punct de vedere al structurii, funcționării și interacționării cu comunitatea locală, o administraţie publică locală trebuie să atingă un nivel la care să își poată asuma oricând puterea decizională extinsă. În opinia noastră aceasta este sarcina noastră. În acest sens putem spune chiar că ne putem completa reciproc cu cealaltă organizație politică. Dar, în același timp, există și un principiu: noi, acum vom asigura libertatea de alegere, libertatea nu poate fi deplină dacă nu există libertatea de alegere. În urmă cu treizeci și trei de ani, oamenii nu au ieşit în stradă, riscându-și viața, pentru ca azi noi să revenim la sistemul politic monopartid. Libertatea nu poate fi deplină dacă nu există posibilitatea ca un lider să poată fi înlocuit dacă nu sunt mulțumiți de el. După cum am menționat deja, vor fi patru alegeri în anul viitor. Din prima clipă am spus că pe noi ne interesează cel mai mult alegerile locale. Acum văd și eu și știm că prezența la București este necesară, pentru că trebuie să fii acolo, din moment ce nu există altă cale de a ști ce legi se adoptă, dar acesta este un punct intermediar spre scopul principal.
L-am întrebat pe președintele Alianţei Maghiare din Transilvania, ce efect are suspendarea finanțării Centrelor Democrației asupra AMT și a planurilor acesteia?
Suspendarea finanțării Centrelor Democrației are un impact negativ, în primul rând, asupra Consiliului Național Maghiar din Transilvania, care de fapt desfășoară această activitate de 12 ani, activitate care presupune în primul rând asistenţă în procesul de naturalizare, adică obţinerea simplificată a cetăţeniei maghiare, precum și anumite activităţi conexe, conform unui acord încheiat cu Guvernul ungar, desigur, cu ajutorul consulatelor generale ale Ungariei din România. Regretăm acest demers, considerăm că această decizie nu a fost una corectă, deoarece experiența a demonstrat că Centrele Democrației și Fundația Eurotrans aparținând UDMR, care s-a alăturat activității de naturalizare din 2015, au desfășurat cu calm și bine această muncă unul lângă altul, nu au existat factori perturbatori care ar fi depășit nivelul așa-numitei concurențe sănătoase. De fapt, nu pot spune că este vorba despre o chestiune de concurență, deoarece era destulă muncă: pe lângă naturalizare, constituirea și transmiterea diferitelor dosare administrative reprezentau un volum care ar fi putut susține cu ușurință ambele organizații. Regretăm acest pas, dar nu a fost decizia noastră. Nici nu puteam avea un cuvânt de spus în acestă decizie. Alianţa Maghiară din Transilvania este afectată doar în condițiile în care am fost într-un parteneriat strategic prin Partidul Popular Maghiar din Transilvania cu Consiliul Național Maghiar din Transilvania care a oferit un suport logistic în orașele în care erau asemenea centre. Activitatea principală a Alianţei Maghiare din Transilvania se desfășoară în organizațiile locale în primul rând în comune, unde nu au existat asemenea birouri. Aşadar, din acest punct de vedere, este afectată într-o mică măsură şi AMT. Alianţa nu a primit niciun ban nici până acum de la Guvernul ungar şi nu va primi, probabil, nici în viitor. Vom continua activitatea la fel ca înainte, însă un lucru bun este că acum lucrăm împreună, iar dezacordurile și conflictele locale care s-au dezvoltat în ultimii zece ani vor dispărea.
La întrebarea noastră despre modul în care Alianţa Maghiară din Transilvania cum va coopera cu alte structuri, organizații maghiare din Transilvania, de exemplu cu UDMR sau Consiliul Național Secuiesc, Zoltán Zakariás a explicat:
Cu organizațiile societăţii civile-politice, precum Consiliul Național Maghiar din Transilvania și Consiliul Național Secuiesc, a existat o relaţie de cooperare şi până acum, când încă funcționam ca două partide (PPMT și PCM), dar chiar din momentul în care am încheiat o alianță politică națională, în 2020, care s-a numit la fel ca actualul partid, iar noi am candidat pe liste comune la alegerile locale. Am considerat întotdeauna aceste organizaţii care susțin sau își asumă interesele comunității și lupta pentru autodeterminare, drept organizaţii partenere. Este clar că, Consiliul Național Maghiar din Transilvania și Consiliul Național Secuiesc nu sunt factori politici. Noi ne-am asumat această reprezentare politică prin activitatea noastră. De-a lungul timpului, aceste două organizații au pus bazele teoretice ale cooperării: au elaborat proiecte de legi, motivări și au analizat exemple din diferite state ale Uniunii Europene, unde există deja anumite forme de autodeterminare, iar noi, ca partid, am încorporat acest așa-numit suport teoretic în activitatea noastră și încercăm să-l validăm în practică. Cred că este o împărţire sănătoasă a muncii și, dacă a funcționat așa şi până acum, așa va funcționa şi de-acum înainte. În ceea ce privește UDMR, situația este că dintr-un anumit punct de vedere – și aici trebuie să vorbim separat despre zonele în care maghiarii trăiesc compact sau dispersaţi, precum şi despre zonele interetnice intermediare – putem fi chiar complementari unul cu celălalt, pentru că în zonele în care maghiarii trăiesc compact sau într-o aşezare locuită în majoritate de alegători maghiari, unde conducerea maghiară este asigurată şi există oricum, trebuie lăsat loc pentru concurenţă, acolo trebuie să prevaleze calitatea, trebuie să câştige cel mai bun. Trebuie comparate cele două oferte – întrucât există o campanie electorală și o alegere -, respectiv între perioada în care a condus altcineva și cea actuală, și atunci va apărea o competiție. Este un lucru firesc. Problema este în cazul zonelor în care maghiarii trăiesc dispersaţi sau acolo unde maghiarii sunt în minoritate, deoarece există o zonă de mijloc, de exemplu la Târgu Mureş sau la Satu Mare, unde dacă nu există o poziţie comună și opțiunile de vot ale alegătorilor maghiari sunt împărțite, atunci se va putea pierde conducerea maghiară. Toată lumea ar trebui să simtă această responsabilitate. Dar există și locuri în care reprezentarea maghiară este problematică. Noi spunem mereu, dar poate nu destul de tare sau destul de des, că în 2020, la alegerile locale, indiferent de faptul că nu a existat un acord, am evaluat situația – și cred că responsabil – și nu am desemnat în astfel de locuri un candidat separat şi nici nu am alcătuit o listă separată. Cred că acum este suficient timp înainte de alegeri pentru a încheia un astfel de acord complementar. Nu trebuie uitat însă că la alegerile locale din 2020, chiar și în locurile în care doar candidații UDMR au putut concura, s-a întâmplat ca reprezentarea maghiară să fie pierdută. Este cazul oraşelor Timişoara, Mediaş, Hunedoara şi Brașov, respectiv judeţul Braşov. Așadar, UDMR s-a lansat singură în competiţie și nu a acordat suficientă atenție asigurării reprezentării în consilii, fie ele județene sau locale. Cred că aceste lucruri pot fi discutate dacă există intenție. Cred că este timp și ar fi bine să se ajungă la o înțelegere, deoarece vor fi patru alegeri în anul viitor. Nu este indifderent cum ne vom raporta faţă de alegeri. Sper că liderii UDMR vor avea înțelepciunea necesară pentru a încheia un astfel de acord-cadru. Suntem deschiși la negocieri.
Referitor la datele recensământului privind minoritatea maghiară, precum și la ce poate face AMT pentru a îmbunătăți situația maghiarilor din Transilvania, preşedinetle alianţei, Zoltán Zakariás a prcizat:
Din câte știu, datele recensământului sunt doar parțiale momentan, dar direcțiile principale sunt trasate destul de bine de aceste date. În opinia noastră, cifrele sunt tragice. Datele arată și la nivel național că populația este în scădere, ceea ce poate fi atribuit nu doar ratei mortalității și natalității, ci, în primul rând, emigrării. Dacă pornim de aici, este tragic că această tendință nu scade la fiecare zece ani – desigur, nu se poate aștepta să se oprească în lumea de azi, deoarece posibilitatea de mișcare și alegere este destul de liberă, dar ar trebui măcar să încetinească, dacă oamenii aici, acasă ar simţi că există condiţii adecvate. Și acest aspect este inclus în modul nostru de gândire pe care l-am definit pentru noi înșine în raport cu autoritățile locale. Este clar că o administrație publică locală poate influența într-o mică măsură modelarea proceselor economice majore și a mediului economic, însă acestea depind de alți factori. Pe de altă parte, viața comunitară, sentimentul comunității și sentimentul vieții de zi cu zi într-o localitate dată ar trebui să fie pozitive, ceea ce ar putea decide la un moment dat că o persoană se poate simți bine cu un beneficiu mai mic și va rămâne, totuşi, aici, deoarece aici, pe pământul natal, se simte acasă – ei bine, acesta este acel plus pe care îl putem adăuga în administraţiile publice locale, iar noi în acest sens depunem eforturi. Primarii, care au au fost realeşi de mai multe ori sau care sunt la primul mandat, au demonstrat până acum destul de bine că, într-adevăr, este posibilă o altă abordare, astfel încât oamenii să simtă că administraţia publică locală este accesibilă pentru ei, ba mai mult, pot chiar să intervină în construirea comunității, și așa mai departe. Ar putea fi amintite multe exemple prin care ar putea creşte acel sentiment pozitiv de mediu cu care putem contribui la decizia omului de a părăsi sau nu pământul natal. Și ar trebui să ne gândim strategic, deoarece ceea ce putem face direct este aici, pentru că în prezent putem contribui cu un rol destul de modest la modul în care situația economică și dezvoltarea factorilor economici se pot îmbunătăți. În concluzie, efoturile trebuie depuse pe plan local pentru dăinuirea pe pământul natal, pentru a crea oamenilor un sentiment adecvat, bun, astfel încât ei să nu decidă să plece din motive economice.
Interviu realizat de : Balázs Magdolna
Foto: Krónika