Un reprezentant al Comisiei Patrimoniului Mondial din cadrul UNESCO a efectuat o vizită pe teren în două locații din județul Mureş. Expertul a vrut să vadă la faţa locului traseul limesului roman din Călugăreni (Mikháza) și Ibăneşti (Libánfalva). În curând va deveni clar dacă tronsonul românesc al limesului, care se întinde pe mai bine de o mie de kilometri, va fi adăugat pe lista Patrimoniului Mondial.
Sistemul roman de apărare a frontierei (limes), care are peste o mie de kilometri lungime, atinge și județele Mureş și Harghita, iar cercetările au început încă din secolul al XIX-lea. Cercetarea limesului a început să fie subvenţionată din 2016, astfel că experții au cartografiat complet linia de frontieră a fostei provincii romane Dacia, care străbate Banatul, Transilvania, Oltenia și Ţara Românească, în principiu de la Dunăre la Dunăre. Experţii au documentat taberele şi clădirile militare și au făcut o hartă cu locația exactă şi despre starea acestora, precum şi despre ce trebuie făcut pentru a le păstra pentru posteritate.
Documentaţie de trei mii de pagini
În luna ianuarie a acestui an, experții au depus un document tehnic în cinci volume la comisia competentă a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, adică la UNESCO, în baza căruia au solicitat adăugarea frontierei Daciei pe lista patrimoniului mondial. Documentația, la care a lucrat şi personalul mai multor instituții, precum Muzeul Județean Mureş, cuprinde castrele, turnurile de veghe și apărările descoperite în cadrul limesului roman, care se află pe teritoriul a 123 de unități administrative. Pe listă au fost adăugate trei tabere militare și așezări civile din județul Mureş (Brâncoveneşti, Călugăreni și Sărăţeni), precum și opt turnuri de veghe de la Vătava şi până la Săcădat.
Dacă limesul roman va fi trecut pe lista UNESCO, care trece și prin Transilvania, va însemna că această parte a vechii frontiere romane fortificate nu va mai fi privită ca valoarea unei comunități și unități peisagistice mai mici, ci va deveni parte a moștenirii culturale a umanității. În judeţul Mureş, Cetatea Sighişoara face parte din patrimoniul mondial.
Sursa: szekelyhon.ro
Traducerea. Péterfy Tünde
Foto: Székelyhon