În Ungaria, marea majoritate (78 la sută) sunt motivați, pe lângă un trai mai bun, și de nemulțumirea de condițiile politice/sociale interne.
Potrivit datelor Oficiului Central de Statistică (KSH), între 2010 și 2022, puțin peste 290.000 de cetățeni ungari adulți au decis să emigreze. În 2021, peste 21.000 și în 2022, peste 26.000 au decis să se mute în străinătate.
Cu toate acestea, rezultatele cercetării Institutului IDEA încheiate în august arată că numărul persoanelor care se mută în străinătate poate fi chiar mai mare decât cel înregistrat de KSH, cel puțin o parte foarte semnificativă din populația adultă, mai mult de patru cincimi, cunosc oameni care s-au mutat în străinătate în ultimii 10-15 ani. Mai mult, pe lângă faptul că 40 la sută din populația adultă a auzit de cunoștințe îndepărtate care s-au mutat în străinătate, mulți cunosc și persoane direct din cercurile lor, cum ar fi din familia lor, rude și prieteni apropiați. O treime dintre prietenii, membrii apropiati ai familiei, foști sau actuali colegi de școală ai respondenților au plecat din Ungaria în străinătate în ultimii ani.
După impresiile celor rămaşi acasă, decizia celor care s-au mutat a fost motivată în primul rând de cauze materiale. Majoritatea consideră că cei care au plecat în străinătate au decis să plece pentru că doreau un standard de viaţă mai bun decât în ţara lor, precum şi un salariu mai bun. Mai puțini oameni cred că nemulțumirea față de condițiile politice/sociale din Ungaria s-a aflat în spatele plecării cunoștințelor apropiate sau mai îndepărtate.
Datele KSH mai arată că în ultimii 15 ani, aproximativ 180.000-190.000 de persoane s-au mutat înapoi în Ungaria. Investigația Institutului IDEA arată că numărul total de adulți care au experiență personală despre cum este viața într-o țară străină, nu doar din ultimii 10-15 ani, ci chiar mai mult decât atât, poate fi de câteva ori mai mare. Un sfert din populația adultă are astfel de experiențe, iar cei mai mulți dintre ei au trăit în străinătate timp de 1-2 ani sau chiar mai mult. Luând în considerare totul, numărul locuitorilor ungari adulți care au locuit anterior într-o țară străină de ani de zile poate fi, deci, în jur de un milion.
În august 2023, 15% dintre adulți considerau probabil sau erau absolut sigur că se vor muta din Ungaria în viitorul apropiat. Cei care se gândesc la emigrare nu sunt în mare măsură la fel cu cei care au trăit înainte în țări străine, deoarece trei sferturi dintre cei cu o astfel de experiență nu plănuiau să se mute în străinătate în vara anului 2023.
Este adevărat că în momentul de față este îndoielnic câte dintre intențiile de emigrare se vor îndeplini, însă se poate afirma că peste un milion de adulți ungari consideră în prezent probabil că se vor muta în străinătate în viitorul apropiat.
De asemenea, 40 la sută dintre persoanele sub 30 de ani se gândesc la plecarea în străinătate, iar cei care simt că se află în cea mai dificilă situație financiară iau în considerare mutarea în străinătate mult mai des decât media. Marea majoritate a celor care planifică să se mute sunt (de asemenea) motivați (78 la sută) de faptul că sunt nemulțumiți de condițiile politice/sociale din ţară, potrivit informaţiilor portalului ungar alfahir.hu.
Rata în creștere a emigrației este îngrijorătoare și în România
Anul trecut, aproape 50.000 de cetățeni români au părăsit definitiv țara, ceea ce este cel mai mare număr din ultimii 30 de ani. Potrivit unui expert, situația se va înrăutăți.
Conform datelor din august ale Institutului Național de Statistică (INS), aproape 50.000 de cetățeni români au emigrat din țară anul trecut, cel mai mult în ultimii 30 de ani, transmite televiziunea de știri Digi24, citat de portalul clujean de limbă maghiară Maszol.ro.
Prin comparație, INS mai subliniază că în ultimul deceniu, România a pierdut 250.000 de locuitori prin emigrare definitivă – aceasta corespunde populației unui județ de mărime medie. În plus, există şi cei care pleacă temporar, adică pleacă la muncă sau la studii, dar apoi se întorc în țară.
Potrivit statisticilor, România se micșorează semnificativ din punct de vedere demografic, față de populația de acum 10 ani a pierdut peste un milion de locuitori. O altă problemă este îmbătrânirea populației, vârsta medie a crescut de la 40,6 la 42,4 ani.
„Dacă nu am aduce forță de muncă din străinătate, azi economia s-ar prăbuși. Vedem din ce în ce mai mulți muncitori străini, din simplul motiv că deficitul de forță de muncă nu mai poate fi acoperit din resurse interne. Sistemul de pensii, sistemul de salarizare, sistemul bugetar se află în pragul prăbuşirii, iar lucrurile se înrăutățesc. Un exemplu simplu, înainte de anii 1990, o generație avea 800.000 de copii, acum o generație are puțin peste 180.000 de copii. O parte din cei 180.000 nu rămân în România, iar o parte nici măcar nu termină clasa a VIII-a”, a explicat sociologul Gelu Duminică pentru televiziunea de știri.
Sursa: alfahir./Maszol.ro
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto: Nyugati Fény