Preşedintele Klaus Iohannis s-a aflat miercuri într-o vizită oficială în Ungaria, la invitaţia președintei Katalin Novák.
Preşedintele Ungariei a numit întâlnirea de importanță istorică, după ce ultima vizită oficială a unui şef de stat român în Ungaria a avut loc în urmă cu paisprezece ani.
Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti a amintit, într-un comunicat, că Katalin Novák a efectuat o vizită oficială la București în septembrie 2022, iar apoi a participat la cel de-al 8-lea summit al Inițiativei Trei Mări din septembrie 2023, care a fost găzduit de preşedintele României.
Vizita lui Klaus Iohannis are loc la o zi după cea a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, la București. La Budapesta, președintele României nu sa întâlnit cu premierul Viktor Orbán din cauza faptului că acesta efectuează o vizită de trei zile în Georgia.
Klaus Iohannis a fost primit de Katalin Novák, președinta Ungariei, în cadrul unei ceremonii organizate în curtea Palatului Sándor din Budapesta.
„Vizita mea astăzi la Budapesta, la invitația doamnei președinte Katalin Novák, constituie un semnal important privind dezvoltarea viitoare a relației noastre bilaterale. Am continuat astăzi dialogul cu doamna președinte, începută după vizita sa de la București, de anul trecut, și cu prilejul Summitului Inițiativei celor Trei Mări, care a avut loc în septembrie, la București”, a spus Iohannis la o conferinţă de presă susţinută alături de preşedintele Ungariei.
Şeful statului român a mai menţionat că a exprimat disponibilitatea României pentru consolidarea dialogului și a cooperării bilaterale pentru a conferi mai multă substanță Parteneriatului Strategic dintre cele două țări. România, a spus Iohannis, urmărește ca acest dialog să aibă o dinamică pozitivă, de dezvoltare și aprofundare, în interesul tuturor cetățenilor noștri, indiferent de originea lor etnică.
La Budapesta, Iohannis a afirmat că România „promovează o abordare deschisă, transparentă, pragmatică, bazată pe încredere reciprocă.”
„Cred cu tărie că este absolut necesară evitarea gesturilor unilaterale sau controversate. Trebuie să existe, de ambele părți, hotărârea de a privi viitorul relațiilor noastre într-o perspectivă axată pe dezvoltare, cooperare, identificarea elementelor care ne unesc și a intereselor similare, mai degrabă decât a celor care ne dezbină.”
El a spus că persoanele care aparțin minorităților naționale contribuie la crearea și consolidarea unor „punți de legătură între statul de cetățenie – singurul care are răspunderea pentru protecția drepturilor acestora – și statul înrudit.”
De asemenea, el s-a referit și la protejarea drepturilor identitare ale etnicilor români din Ungaria, în special, sigur, care țin de mass-media și de educația în limba maternă.
Cei doi președinți au discutat și despre dezvoltarea cooperării economice și despre dezvoltarea infrastructurii, precum și despre asigurarea securității energetice.
„Am subliniat că, în viziunea părții române, cooperarea economică trebuie structurată prin proiecte de interes comun, nediscriminatorii pe criterii de etnie, care să nu fie limitate doar la anumite părți ale României și care trebuie finanțate cu respectarea legislației românești și europene, precum și cu acordul părții române. Suntem deschiși să sprijinim investițiile ungare pe tot teritoriul țării noastre și vom încuraja companiile românești să investească în continuare în Ungaria”, a spus Iohannis.
De asemenea, cei doi șefi de stat au discutat și despre continuarea procesului de extindere a Uniunii.
„Am reiterat susținerea fermă a României pentru adoptarea până la finele acestui an a deciziei de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina și Republica Moldova”, a spus Iohannis.
În aceeași discuție a fost abordat și subiectul aderării României la Schengen. „Contăm și pe mai departe pe sprijinul Ungariei și vă mulțumesc, doamnă președinte, pentru că ați expus foarte clar sprijinul pentru această extindere.”
„Ungaria a fost din capul locului un partener foarte corect și ferm în această chestiune, și a exprimat de la început opinia că este pentru aderarea României la spațiul Schengen. În continuare, Budapesta poate să-i lămurească pe vecinii săi mai din Vest de importanța admiterii României în Schengen”, a subliniat Iohannis.
De asemenea, Iohannis și Novák au discutat și despre situația din plan regional, european și global, „profund afectată de războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei”, a transmis Administrația Prezidențială.
„Am reafirmat că sprijinul consistent al României pentru Ucraina va continua atât timp cât va fi nevoie, așa cum am discutat cu președintele Zelenski ieri la București. În acest context, am prezentat eforturile României pentru a crește capacitatea de tranzit pentru continuarea facilitării transferurilor de cereale ucrainene pentru a nu permite o agravare a crizei alimentare globale”, a spus Iohannis.
În legătură cu situația privind securitatea din regiunea Mării Negre, președintele României a lăudat răspunsul rapid al NATO la incidentele cu drone care afectează teritoriul României prin consolidarea capacităților de monitorizare și supraveghere. „Am vorbit și despre aderarea Suediei la NATO, pe care o considerăm necesară pentru consolidarea alianței”, a mai spus șeful statului român.
Sursa: romania.europalibera.org
Foto.maszol.ro