Anul acesta Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc are loc pe 29 octombrie.
L-am întrebat pe președintele Consiliului Național Secuiesc (CNS), Balazs Izsák: în afară de faptul că va fi confirmată din nou dorinţa de a obţine autonomia Ţinutului Secuiesc prin mijloace legale, ce alt mesaj transmite această zi, care va fi sărbătorită în mijlocul a două conflicte armate.
– Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc are loc întotdeauna în ultima duminică a lunii octombrie. Acest evenimnet este organizat în mod sistematic din 2015, când am iluminat hotarele Ţinutului Secuiesc. Însă, a existat o cerere din partea oamenilor ca să nu ne limităm doar la hotarele Ţinutului Secuiesc, ci acest eveniment să fie extins în întregul Ţinut Secuiesc, și chiar în întregul Bazin Carpatic. De fiecare dată, declarația în sine, manifestul, care se află în centrul evenimentului, are două părți: există o parte permanentă, potrivit căreia noi susţinem ferm autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, şi dorim să realizăm această autonomie în mod pașnic prin mijloace legale şi parlamentare. Și mai este o parte, în care apare actualitatea politică, oamenii sunt afectaţi şi de aceasta, astfel că nu putem ignora ceea ce îi privește pe oameni. Acum, în timpul conflictelor armate, este extrem de important faptul că noi dorim să obţinem autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc prin mijloace pașnice, iar în acest sens am putea fi chiar un exemplu pentru lume.
La întrebarea, ce efecte şi consecințe va avea conflictul armat, care are loc în prezent între Israel și Fâșia Gaza, asupra României și, în cadrul acesteia, asupra maghiarilor din România, Balázs Izsák a precizat:
– Nu sunt nici analist de politică externă şi nici expert în politica de securitate, pentru mine cea mai sigură busolă în această chestiune este atitudinea Guvernului ungar, care coincide cu valorile în care am crescut noi, mediul meu, camarazii mei de arme. Guvernul ungar spune că Israelul are dreptul să se apere – aceasta este o poziție fermă pe care am susţinut-o și eu mereu. Situația este extrem de gravă, pentru că în același timp este evident că există o problemă nerezolvată, dar aceasta este nerezolvată de foarte mult timp, de peste 70 de ani. Recent, au existat evoluții pozitive în relația israeliano-arabă, și este posibil ca acest lucru să fi declanșat reacția acestei organizații teroriste, pentru că dacă pacea în Orientul Mijlociu este consolidată, atunci membri acestei organizaţii s-au gândit, ar fi putut simți, că vor fi trecuţi în plan secundar. Am încredere că situaţia va evolua în direcția bună, deoarece oamenii vor să trăiască în pace.
…Da, aşa este, oamenii vor să trăiască în pace, dar, din nefericire, până acum aproximativ o jumătate de milion de israelieni și șapte sute de mii de oameni din Gaza și-au părăsit casele din cauza războiului.
La întrebarea, dacă România trebuie să se aştepta la un val de refugiaţi, similar cu cel din Ucraina, din cauza războiului dintre Israel şi Fâşia Gaza, preşedintele CNS a subliniat:
– Când vorbim despre problema refugiaților, trebuie să facem o distincție clară între migranții care călătoresc ilegal și vin într-o ţară, și refugiații efectivi. În acest moment, România, la fel ca Ungaria, este prima țară pentru refugiații care fug din calea războiului din Ucraina. La nivel internațional există o cooperare, oferirea unor ajutoare umanintare. În același timp, niciun ajutor umanitar nu justifică demonstrațiile pro-teroriste care se extind în Europa, în Europa de Vest. Este necesar să se facă o distincție între ajutorul umanitar și gândirea pro-teroristă, deoarece ajutorul umanitar este un lucru absolut natural și normal, iar teroarea este inacceptabilă, iar eu, ca om, condamn ferm actele teroriste şi pe toți cei care sunt în favoarea terorismului.
În continuare am amintit de faptul că, potrivit rezultatelor oficiale ale alegerilor parlamentare din Polonia, partidele de opoziție au câștigat suficiente voturi pentru a înlătura partidul de dreapta, Dreptate şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare. Deși se așteaptă ca PiS să i se ofere oportunitatea de a forma noul guvern, rezultatul acestuia este cu mult sub cele 231 de mandate necesare pentru o majoritate parlamentară, așa că este de așteptat ca noul guvern să fie format de Donald Tusk.
L-am întrebat de preşedintele CNS, cum va evolua în UE funcționarea axei Budapesta-Varșovia, care a împărtășit adesea o poziție comună, în condiţiile în care se știe că relațiile dintre cele două țări au fost îngheţate din cauza războiului din Ucraina, precum și a faptului că Donald Tusk și Viktor Orbán au avut discuţii contradicorii de multe ori în trecut. În ce măsură vor influenţa rezultatele alegerilor politica promovată de Guvernul Orbán cu privire la minoritatea maghiară?
– Este o situație complicată de șah. În Polonia, partidul aflat la guvernare până acum – și poate că va continua să guverneze şi în viitor, nu știm încă -, dar şi opoziția este anti-rusă și pro-americană. Există diferențe în cazul ambelor partide față de linia conservatoare europeană, cel mai consecvent reprezentant al acestei linii fiind Viktor Orbán. Nici cei din Silezia Superioară – care în prezent constituie voievodatul polonez şi al cărui reprezentant a fost invitatul nostru pe 10 Martie a acestui an, de Ziua Libertăţii Secuieşti – nu sunt simpatizaţi de partidele politice poloneze, îmsă a existat un moment în decursul timpului în care au putut intra într-o coaliție cu opoziția la nivel regional. Este adevărat că la acea vreme actuala opoziție era chiar în relații bune cu Guvernul ungar. Deci, situația se schimbă, după alegeri trebuie neapărat să ne uităm la poziția potențialilor noștri aliați, să vedem care este punctul de vedere primordial pentru partea ungară, în care se încadrează și aspirația noastră, a subliniat Peşedintele CNS, Balázs Izsák.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: Székely Hírmondó