Planurile de construcție a autostrăzilor și căilor feroviare ale Bulgariei ar putea fi prioritizate din nou datorită nevoilor NATO și ale războiului din Ucraina. Motivul – Bulgaria nu are o infrastructură adecvată pentru deplasare rapidă între granițele cu Grecia și România. Și din cauza politicii turcești de a nu permite accesul navelor militare și transportul prin strâmtori, portul grec Alexandroupolis a devenit cel mai important pentru NATO în regiune.
Lipsa infrastructurii de-a lungul coridorului Alexandroupolis – Burgas – Varna – Constanța face destul de dificilă livrarea de arme Ucrainei. În plus, este aproape imposibilă desfășurarea unei brigăzi multinaționale NATO în Bulgaria. Datorită apărării, este necesară prioritizarea din nou a infrastructurii. Cele mai importante sunt coridoarele nord-sud, având ca prioritate Autostrada Marea Neagră, insistă militarii. Până acum, legăturile de transport de-a lungul mării au rămas în urmă în spatele unor proiecte precum „Hemus” și legăturile feroviare rapide est-vest.
O infrastructură de 6 miliarde de euro va fi construită în Bulgaria pentru a servi nevoilor NATO și în scopuri civile, a anunțat ministrul bulgar al Apărării, Todor Tagarev, după întoarcerea sa din SUA, săptămâna trecută. Pentru cofinanțarea acestor proiecte se vor putea folosi atât bani din fondurile europene, cât și din programele Alianței. Potrivit lui Tagarev, se acordă prioritate drumurilor, căilor ferate, conductelor de petrol, depozitelor, clădirilor pentru cazare. Acest lucru va face posibil ca actualul grup de luptă multinațional al batalionului de aproximativ 1.000 de luptători să fie mărit, în cazul în care va fi nevoie, la o brigadă, care include deja 5.000 de soldați din SUA, Italia și alte cinci țări din vecinătatea Bulgariei.
În realitate, este vorba integral de infrastructură – rutieră și feroviară, care ar permite transportul mărfurilor din portul grecesc Alexandroupolis până în Constanța – un proiect de 3 miliarde de euro. Ceva asemănător cu ideea de odinioară a lui Boiko Borisov de „șosea de centură a Balcanilor”, cu care în 2019 a curtat China pentru finanțare, împreună cu colegii săi – prim-miniștrii Greciei și României.
În octombrie 2023, această idee a fost reluată la o întâlnire trilaterală a prim-ministrului Nikolai Denkov cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, și premierul României, Marcel Ciolacu.
Împreună cu comisarul european Margaritis Schinas, cei trei au convenit să grăbească construirea coridorului, care începe din portul de la Kavala, trece prin Alexandroupolis, porturile bulgare de la Marea Neagră și Constanța. Așa cum a anunțat România în urmă cu o lună că începe construirea unei autostrăzi spre Ucraina. În cea mai mare parte, acest coridor dintre Grecia până în România coincide cu traseul Autostrăzii „Marea Neagră” planificat de Bulgaria, dar dublat cu o linie de cale ferată și infrastructură energetică.
O alternativă care deocamdată nu este în atenția militarilor, pentru că este departe de linia probabilă de confruntare în cazul unui atac din partea Rusiei, este infrastructura prin trecătorile din Munții Balcani. Aceasta ar trebui să preia traficul din sud prin Munții Balcani, pe viitoarea autostradă Ruse – Veliko Târnovo, până la podul de peste Dunăre și de acolo prin Via Carpatia până în Slovacia și Polonia. Astfel se conectează Marea Baltică și Bulgaria.
Continuarea spre sud, însă, necesită parcurgerea traficului care vine din nord până la trecătoarea Makaza, construirea a încă 50 km de autostradă pe teritoriul grecesc până la Giumurdzina, de unde mărfurile se pot deplasa pe existenta Via Egnatia până la Alexandroupolis.
În momentul de față, însă, Bulgaria nu are nici măcar proiecte conceptuale pentru construirea infrastructurii nord-sud, indiferent de traseele care vor fi selectate.
Dezvoltarea infrastructurii de-a lungul axei nord-sud în Europa de Est este și unul dintre obiectivele principale ale Inițiativei celor Trei Mări, care a început în urmă cu câțiva ani la inițiativa Statelor Unite și include 12 țări din Europa de Est. Scopul său final este să dezvolte exact această direcție de drum, care în mod deliberat nu a fost construită în timpul Războiului Rece, deoarece prioritatea URSS de atunci era dezvoltarea unui alt tip de legături. Prin urmare, în momentul de față, există destule paradoxuri cu privire la legăturile rutiere ale Bătrânului Continent, mai ales în partea bulgară. De exemplu, dacă o firmă dorește să trimită mărfuri din Grecia sau Bulgaria către una dintre țările baltice, acestea vor trece mai întâi prin Rotterdam și abia apoi vor ajunge la Riga sau Tallinn, deoarece călătoria pe această rută cu mașina sau cu trenul durează în cel mai bun caz trei zile.
Dintre toate proiectele, un rezultat vizibil deocamdată există doar pentru Autostrada „Marea Neagră”, dar numai pentru porțiunea dintre Burgas și Varna, adică jumătate din ceea ce este necesar. Potrivit datelor Agenției Rutiere din Bulgaria, proiectul tehnic ar trebui să fie gata până la sfârșitul acestui an, ceea ce înseamnă că, dacă există finanțare, construcția ar putea începe cel mai devreme în 2025. Licitația publică pentru elaborarea ideii de proiect a fost anunțată în urmă cu aproape 3 ani, dar versiunile finalizate nu au fost date publicității.
Pe de altă parte, vestea bună este că primul lot de gaz natural lichefiat a ajuns la noul terminal din Grecia pentru teste
Primul lot de testare de gaz natural lichefiat a ajuns la noul terminal plutitor din portul Alexandroupolis din nordul Greciei, relatează 24Chasa, citată de Rador Radio România. Exploatarea comercială a unității plutitoare de stocare și regazeificare (FSRU) va începe în luna martie.
Compania bulgară Bulgartransgaz participă cu un procent de 20% la modulul plutitor de stocare și regazeificare (FSRU) de lângă Alexandroupolis.
Transportul a ajuns în orașul-port grecesc la data de 20 ianuarie. În perioada de testare, se urmărește alimentarea conductei de 28 km (cu 24 km sub apă și 4 km pe uscat) care conectează terminalul cu sistemul național de transport al gazelor din Grecia, pentru a se stabili dacă toate sistemele funcționează corect și pentru a se corecta eventualele probleme. Este planificat ca instalația să fie gata pentru exploatare comercială în șase până la șapte săptămâni, de exemplu în prima jumătate a lunii martie.
Pe o bază anuală, aproximativ 1,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an (sau 27 la sută din capacitatea totală anuală de gazeificare a stației) vor fi furnizate sistemului de gaze grecesc. Restul de 4 miliarde de metri cubi vor fi direcționați către interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB). 80% din capacitatea terminalului a fost deja rezervată pe termen lung de 13 companii și există un interes crescut din partea altor companii pentru capacitatea rămasă.
Construcția terminalului GNL Alexandroupolis a început la data de 3 mai 2022. Acesta va consta dintr-o instalație plutitoare de regazeificare cu o capacitate de stocare de 155.000 până la 170.000 de metri cubi și o capacitate maximă de regazeificare de 22,7 milioane de metri cubi pe zi, precum și dintr-un sistem de conducte de 28 de milioane de metri. Capacitatea anuală a terminalului va fi de 5,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Valoarea investițiilor în proiect este estimată la 370 milioane de euro.
Terminalul din Alexandroupolis este conectat la gazoductul IGB deja operațional, care este conectat la gazoductul Trans-Adriatic (TAP) și la sistemul național de transport al gazelor grecești. Din octombrie 2022, IGB transportă gaze naturale din Grecia în Bulgaria, iar de acolo este planificat să le transporte în Ungaria, România, Macedonia de Nord, Serbia și Ucraina, a informat BTA.
Un terminal GNL operează și în Revithoussa, lângă Atena, unde recent a fost pusă în funcțiune o instalație plutitoare de stocare, care i-a crescut capacitatea cu aproximativ 65%.
Sursa: economedia.ro
Foto: Observator/G4Media.ro