Șeful statului demisionar a informat oficial Parlamentul despre intenția sa de a demisiona. Declarația sa în acest sens a fost publicată luni pe site-ul Legislativului de la Budapesta, dar documentul a fost înaintat Parlamentului cu data de duminică, 11 februarie.
Aşa cum a relatat şi ziarul ungar „Magyar Nemzet”, Parlamentul poate cere președintelui Ungariei să-și reconsidere decizia în termen de cincisprezece zile de la demisie. Dacă Președintele Republicii își menţine decizia într-o declarație scrisă, Parlamentul nu poate refuza recunoașterea demisiei.
Până la învestirea noului președinte al Ungariei, László Kövér va exercita funcția de șef de stat
În perioada înlocuirii președintelui Ungariei, președintele Parlamentului nu poate exercita drepturile unui deputat. Este pentru a doua oară când László Kövér asigură interimatul funcției de șef de stat.
În conformitate cu Legea fundamentală, în cazul încetării mandatului președintelui Ungariei, președintele Parlamentului exercită atribuțiile și competențele președintelui Ungariei până la preluarea mandatului de către noul șef de stat. Până la învestirea noului președinte al Ungariei, László Kövér va îndeplini astfel atribuțiile de șef al statului – a declarat Zoltán Lomnici Jr., avocat în drept constituţional, pentru Origo.
După cum a explicat consilierul juridic al Institutului „Századvég”, în perioada de înlocuire a președintelui Ungariei, președintele Parlamentului nu își poate exercita drepturile parlamentare, iar atribuțiile președintelui Parlamentului sunt îndeplinite de vicepreședintele desemnat de Parlamentul ungar.
În istoria Ungariei după schimbarea de regim au existat exemple similare. Mátyás Szűrös a fost ales președinte al Parlamentului pe 10 martie 1989 și, astfel, a ocupat temporar funcția de șef de stat între 23 octombrie 1989 și 1 mai 1990.
Mátyás Szűrös a fost succedat – în conformitate cu pactul MDF-SZDSZ (Forumul Democratic Ungar-Alianţa Democraţilor Liberi) – de Árpád Göncz, primul președinte ales oficial în Ungaria, care a fost, de asemenea, doar un șef de stat temporar, deoarece Zoltán Király, un deputat independent, a inițiat un referendum privind alegerea directă a președintelui Ungariei (care a fost susținut și de Partidul Socialist Ungar, MSZP). După referendumul din 29 iulie 1990, care s-a desfășurat cu o prezență extrem de scăzută la vot – și, prin urmare, nu a fost validat -, pe 3 august 1990, Parlamentul a confirmat rezultatul alegerilor prezidențiale desfășurate cu trei luni mai devreme și, astfel, Árpád Göncz a devenit primul șef de stat al Ungariei după schimbarea de regim. Pe 6 august 2010, Parlamentul l-a ales pe Pál Schmitt în funcția de șef de stat, fiind prima persoană care nu și-a încheiat mandatul de președinte al Ungariei: pe 2 aprilie 2012, după ce a fost acuzat că şi-a plagiat teza de doctorat, a demisionat din funcția de șef de stat. După aceea, până pe 9 mai 2012, președintele Parlamentului, László Kövér, a deținut temporar funcția de președinte interimar al Ungariei.
Sursa: magyarnemzet.hu
Traducerea: Péterfy Tünde
Foto: HVG/Magyar Nemzet