În urma vizitelor sale, Ministerul român al Afacerilor Externe a fost nevoit să-l convoace de fiecare dată pe ambasadorul Ungariei la București, aproape conform unui calendar bine stabilit, deoarece sentimentul național exagerat de zel al lui Katalin Novák nu cunoștea granițe sau bariere. Postările și manifestările sale pe Facebook au scos la iveală faptul că ea „venea acasă” în Transilvania, fără să-și dea seama că acum altcineva este gazda. Transtelex a adunat momentele memorabile de la jogging pe promenada din Cluj-Napoca până la cea mai recentă excursie la Vârghiş, judeţul Covasna, în ianuarie, și meciul de hochei de la Brașov.
„Maghiarul este maghiar şi punct”, a declarat Katalin Novák cu prilejul primei sale vizite în Transilvania în calitate de președinte al Ungariei, și a dat astfel tonul care a caracterizat aproape toate vizitele ei în Transilvania din ultimii doi ani. Afirmaţia sa a avut un efect asemănător proproziţiilor premierului Orbán, rostite la Băile Tuşnad (Tusványos), a activat imediat sensibilitățile de la București, după care autorităţile române au fost atente la vizitele sale în Transilvania, dintre care nici una nu s-a încheiat fără ca ambasadorul Ungariei la București să nu fie convocat.
Președintele, care a venit pentru prima sa vizită privată în Transilvania, abia a aterizat la Cluj-Napoca, s-a şi întâlnit cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.
Katalin Novák a scris atunci pe pagina sa de Facebook:
„În calitate de președinte al Ungariei, consider că prioritatea mea este să reprezint pe toți maghiarii, așa că pentru mine nu contează dacă cineva locuiește aici sau peste graniță. Maghiarul este maghiar şi punct”.
În schimb, la Ministerul Afacerilor Externe al României, „au sărit toate siguranţele” din cauza acestei atitudini, în opinia ministerului ,, declarația președintelui Republicii Ungare nu a respectat standardele europene”. Referindu-se la dreptul internațional și la acordurile interstatale, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a subliniat că niciun stat nu poate formula niciun drept în raport cu cetățenii altor state.
Dar Novák nu s-a deranjat să viziteze satul Lopadea Nouă, judeţul Alba, după un jogging în centrul oraşului Clujului, unde a luat parte la ceremonia de sfințire a Bisericii Reformate renovate. Cu acest prilej a vizitat Colegiul „Bethlen Gábor” din Aiud și a inaugurat statuia principelui transilvanean Gábor Bethlen din Alba Iulia.
Dezvelirea statuii a fost și ea tensionată, Novák a acceptat buchetul tricolor cu trandafiri oferit de un senator social-democrat, spunând:
“Mulțumesc. Sper că maghiarii pot trăi aici în pace și siguranță”.
Această percepție continuă a granițelor etnice, accentul pus pe rolul ei de mamă care se extinde asupra întregii naţiuni maghiare, au însoțit toate reprezentările sale din România, indiferent dacă a fost o vizită privată sau o invitație oficială. Singurul partid care a putut profita de acestă carte etnică, scoasă de fiecare dată de Katalin Novák, a fost partidul de extremă dreaptă AUR, Alianța pentru Unirea Românilor, care a intrat în acțiune chiar după prima vizită a preşedintelui ungar. Turul prezidențial s-a încheiat la Piatra Secuiului, din Munţii Trascăului, unde Katalin Novák și-a făcut un selfie, iar pe fundal se vedea stâlpul în roşu-alb-verde, care marca vârful muntelui. Imediat ce fotografia s-a răspândit pe Facebook, George Simion a semnalat că porneşte spre Piatra Secuiului pentru a revopsi stâlpul. Și l-a şi vopsit în culorile naţionale ale României. Politicianul a scris drept comentariu lângă fotografie doar atât: “Problema rezolvată!” Postarea sa a primit 21.000 de aprecieri în doar două ore.
După Cluj-Napoca şi împrăjurările oraşului a urmat Bucureștiul, unde președintele şi-a încheiat vizitele oficiale cu o seară cu bere Ciuc ( Csíki Sör)
Vizita privată a preşedintelui ungar în Transilvania, care a stârnit proteste din partea autorităților de la București, a fost uitată după ce discursul suspectat de rasism al premierului Orbán la Băile Tuşnad (Tusványos) a provocat un mic tsunami.
Katalin Novák s-a întors în România în septembrie, însă de data aceasta în cadrul unei vizite oficiale, la invitaţia preşedintelui ţării, Klaus Iohannis. Aici, politicienii celor două ţări au atins un ton cu totul diferit, iar vizita a fost importantă și pentru că un șef de stat ungar nu a mai vizitat capitala României din 2010.
Președintele Ungariei a venit la București într-o perioadă tensionată la nivel internațional, când Budapesta a devenit din ce în ce mai izolată din cauza relațiilor cu Rusia şi nici relația sa cu Bucureștiul nu a fost tocmai pașnică în ultimele luni, însă, la această întâlnire ambele părți au stabilit ca prioritate promovarea „unor relaţii politice pragmaticice” și am fost martorii unei apropieri prudente. Care a fost prețul acestei „noi normalități?” România a vrut să se asigure că poate conta pe un DA din partea Ungariei privind voturile de aderare la Schengen și la OCDE. Dar Iohannis a mai spus că nu l-ar deranja dacă Guvernul ungar ar recalibra subvențiile care vin în Transilvania în așa fel încât să nu fie „de natură etnică”.
În timpul vizitei sale oficiale, președintele Katalin Novák nu s-a întâlnit doar cu președintele Klaus Iohannis, ci a susținut şi o conferință de presă destul de plictisitoare și diplomatică, iar din diferitele distribuiri pe rețelele de socializare a rezultat şi faptul că a vizitat aproape toți demnitarii publici, a depus o coroană de flori la București și chiar a avut timp să bea şi o bere.
După rundele oficiale, a mers mai întâi să se roage împreună cu politicienii UDMR în Biserica Reformată din București – despre acest moment fotografiile au fost distribuite de Kelemen Hunor -, în timp ce s-a bucurat de negocierile la cel mai înalt nivel și de faptul că relațiile bilaterale care păreau înghețate în ultimii ani au fost urnite din loc.
Programul zilei al preşedintelui ungar s-a încheiat cu o bere alături de politicienii UDMR. Novák, care toată ziua a avut o vestimentaţie mai sobră, s-a relaxat acum puţin, îmbrăcând o cămașă roz și a „împins” o mică reclamă pentru Tiltott Csíki Sör (Adevarata bere interzisă) în berăria din Centrul Vechi al Bucureștiului, de pe celebra stradă Covaci. Acum, când procedura de faliment este în desfășurare împotriva lui András Lénárd, care a cheltuit toate fondurile publice primite din Ungaria, fotografiile făcute în cârciuma Csíki Sör din București au un efect pozitiv, unde Novák este înconjurată de conducerea de vârf a UDMR: de vicepremierul Kelemen Hunor, de cei trei miniștri ai UDMR la acea vreme, Cseke, Tánczos és Novák, precum și de secretarul de stat Csilla Hegedüs, care de atunci și-a dat demisia din toate funcțiile de conducere din cadrul UDMR pentru a-și continua cariera în Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest.
La inaugurarea statuii Kölcsey din Carei, oamenii serviciului de securitate au „evacuat-o” pe Katalin Novák de la fața locului cu ajutorul unei umbrele deschise
În aprilie 2023, Katalin Novák a participat la dezvelirea statuii poetului şi politicianului maghiar Ferenc Kölcsey, din Carei. Aparițiile anterioare ale președintelui Republicii în Transilvania erau deja înglobate în provocări naționaliste, așa că nu a fost nicio surpriză pentru cei familiarizați cu realitatea transilvăneană că Asociaţia Calea Neamului și liderul ei, Mihai Tîrnoveanu, au organizat un protest la fața locului. În loc de momente de sărbătoare, scandările și strigătele anti-maghiare au colorat dezvelirea statuii, la încheierea căreia Katalin Novák a decis să meargă spre mulțime, iar gărzile de corp ale serviciului de securitate, prezente la faţa locului pentru a asigura protecţia șefului statului ungar, l-au apărat cu o umbrelă deschisă de orice obiecte lichide sau mai puțin lichide care puteau fi îndreptate către el.
În articolul de opinie pe care l-a scris atunci Transtelex, s-a subliniat că, dacă ar fi învățat cineva ceva din greşelile de comunicare ale acestei prime vizite, fie şi politicienii UDMR care au însoţit-o în Transilvania, atunci inaugurarea statuii peotului Kölcsey ar fi fost planificată în aşa fel încât să nu aibă loc noi tensiuni etnice. La vremea respectivă această situaţie a fost tratată ca o simplă greşeală diplomatică și nu s-a gândit nimeni că generarea tensiunii româno-maghiare ar fi fost un scop, și nu rezultatul unui eveniment prost organizat.
„Nu lăsa să piară Ardealul, Dumnezeul nostru!” – Novák la pelerinajul de la Şumuleu Ciuc
După prestația sa dezbinată la inaugurarea statuii din Carei, a urmat participarea la pelerinajul de la Şumuleu Ciuc, după care ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost convocat din nou în Ministerul român al Afacerilor Externe de la București „din cauza mesajelor publice nepotrivite din timpul vizitei private a președintelui Ungariei în România. De altminteri, Katalin Novák a postat un videoclip pe pagina sa de Facebook în care se cântă prima strofă din imnul secuiesc. Ea a evidențiat drept titlu rândul din imn „Nu lăsa să piară Ardealul, Dumnezeul nostru”.
Imnul secuiesc este considerat imnul oficial al Ţinutului Secuiesc din 2009 și a fost subiectul tensiunilor naționaliste româno-maghiare în mai multe rânduri. În 2016, mai multe partide politice românești au înaintat o propunere de modificare a legii, care ar fi interzis interpretarea imnului secuiesc în orice împrejurare, pe teritoriul României. Proiectul a fost respins în Camera Deputaţilor. În 2022, a fost luată decizia de politică culturală de a include cântecul în Trezoreria Ungariei.
De atunci, presa română de la București a menționat de fiecarea dată că președintele Ungariei răspândește mesaje revizioniste în timpul vizitelor sale în Transilvania.
Iarnă la Vârghiş și meci de hochei la Brașov, în 2024
Chiar la începutul anului 2024, Katalin Novák a petrecut un weekend prelungit în Transilvania, ea a relatat pe pagina sa de Facebook despre cele două opriri ale turului ei în Transilvania: Cheile Vârghişului, care este considerat rezervație naturală, și meciul de hochei de la Braşov. În timp ce postarea sa despre plimbarea în natură nu a atras prea mult interes, prezența sa la Brașov nu a trecut neobservată. Nici selfie-urile, nici a mânca pâine cu untură, nici a vorbi cu primarul Brașovului nu au ocolit atenția presei.
Novák însăși s-a ocupat de ecou, distribuind fotografii pe pagina sa de Facebook pe care le-a făcut cu fanii la meciul de hochei Braşov-Miercurea Ciuc. „A fost bine să ne bucurăm împreună!” a scris în postarea sa.
Scandalul de pedofilie semnalat de presa independentă ungară a izbucnit pe 2 februarie, povestea a fost relatată prima dată de portalul 444, iar cazul a fost imediat tematizat de mai multe ziare, însă doar Transtelex a scris despre asta în Transilvania. De altfel, vizitele președintelui ungar au avut o mare acoperire în presa din Transilvania, mass-media apropiată Guvernului ungar și presa finanțată de UDMR au prezentat în unanimitate un val de corespondenţe pozitive despre fiecare dintre turneele sale în Transilvania.
Prima informaţie de presă în scandalul graţierii a fost cea despre declaraţia premierului Viktor Orbán, după care a fost citată și explicația lui Novák. Apoi subiectul a fost trecut sub tăcere din nou până când Novák și-a anunțat oficial demisia.
După demisie, doar unul sau doi politicieni din Transilvania au avut postări pe Facebook de susţinere, pline de compasiune faţă de Katalin Novák. De altfel nici un politician UDMR nu a vorbit pe această temă.
Sursa: transtelex.ro
Traducerea: Balázs Magdolna
Foto: Transtelex