Optzeci la sută din exportului Ungariei este asigurat de marile societăţi, cu toate că 85% dintre angajaţi lucrează în intreprinderi mici şi mijlocii, informează cotidianul ungar Népszava. Această situaţie disproporţionată a fost analizată la o conferinţă organizată la Budapesta, la care participanţii au dezbătut posibilităţile exportului pe pieţele îndepărtate. Scopul este ca tot mai multe din fimele mai mici să beneficieze de profitul generat de lărgirea exportului. Vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi şi Industrie din Budapesta, Zoltán Kiss, a arătat că în prezent chiar şi mediul de impozitare, care s-a îmbunătăţit mult, ajută substanţial competitivităţii internaţionale şi s-au extins posibilităţile de finanţare şi a accesului pe pieţele exterioare. Adjunctul secretarului de stat pentru problemele economice externe, Pana Petra, a menţionat că Ministerul ungar pentru Afaceri şi Relaţii Economice Externe a elaborat un plan concret de acţiune pentru anul 2015. În acest sens, au fost analizate domeniile în care există cereri şi se încearcă armonizarea ofertelor firmelor cu cererile existente. “Foarte mult ne ajută şi Casa Naţională de Comerţ a Ungariei. Până la mijlocul anului 2015 vor funcţiona la nivel mondial peste 40 de case de comerţ, care vor ajuta în procesul de extindere a exportului, la fel ca şi ataşaţii comerciali. În viitor va exista posibilitatea şi pentru acordarea creditelor în condiţii avantajoase”, a mai precizat Pana Petra, amintind că 70% din exportul ungar se îndreaptă spre pieţele din Europa, dar ar fi de dorit să se diminueze într-o oarecare măsură. Opinia unanimă este acea că cea mai bună piaţă de desfacere este Africa şi Asia. Reprezentanţii prezenţi la conferinţă care au manifestat interes faţă de aceste pieţe au avut posibilitatea de a asculta experienţele prezentate de specialiştii din Orientul Îndepărtat, Orientul Mijlociu, din Africa sau din India. Referitor la Orientul Îndepărtat, s-a menţionat că aici este nevoie de un efort în plus, deoarece trebuie depăşite şi diferenţele culturale, fiind mai accetuate relaţiile personale. Pe această piaţă, de exemplu, lâna, penele de păsări, alimentele preambalate, produsele lactate, produsele industriei cărnii, dar chiar şi pompele pot fi produsele cele mai populare. Preşedintele Direcţiei pentru Orinetul Mijlociu din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie din Budapesta, Sándor Balogh, a subliniat: Casele de Comerţ Naţionale (HTCC) ajută la dezvoltarea unor relaţii mai apropiate cu unele ţări. “Dubaiul înfloreşte şi aşteaptă pe toată lumea. Aici nu există Administaţie fiscală, ci un Registru fix de taxe, iar în schimb firma face ce vrea, în cadrul obiectului său de activitate. Un singur lucru este foarte greui: Toată lumea vrea să meargă acolo, şi de aceea trebuie să vii cu ceva absolut deosebit”, a precizat Sándor Balogh.
Traducerea: Péterffy Tünde