La recenta reuniune a Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European, europarlamentarul UDMR, Csaba Sogór, l-a întrebat pe prim-vicepreşedintele Comisei Europene, Frans Timmermans, dacă „în opinia domniei sale ar fi necesar ca ţările membre ale UE să fie trase la răspundere şi ulterior – nu numai în momentul aderării – de respectarea <Criteriilor de la Copenhaga>? Potrivit politicianului UDMR, aplicarea unui asemenea mecanism de verificare ar asigura respectarea de către statele membre – aşa cum prevede şi Acordul privind Uniunea Europeană – a diversităţii reprezentate de minorităţile naţionale autohtone care trăiesc în UE.
Frans Timmermans astfel a răspuns la întrebarea europarlamentarului Csaba Sógor: „Trebuie să acordăm atenţie minorităţilor, deoarece modul în care le tratăm pe ele, reflectă în ce măsură ne respectăm unii pe alţii în cadrul societăţii noastre”.
Dat fiind faptul că răspunsul vicepreşedintelui Comisiei Europene, mai exact „trebuie să acordăm atenţie minorităţilor” nu ne-a fost foarte clar, pentru mai multe detalii ne-am adresat europarlamentarului Csaba Sógor, care ne-a oferit explicaţii suplimentare, foarte utile pentru noi:
„Această întrebare noi am adresat-o şi în cadrul Comisiei anterioare şi în general răspunsul a fost că respectiva chestiune ţine de competenţa statelor membre, că nu pot să intervină şi nu dispun de mijloacele necesare. În ultima perioadă, mai cu seamă în cazul Ungariei, dar şi în cazul Cehiei şi României, au existat anumite îndoieli. În discuţiile referitoare la Ungaria, s-a pus problema efectuării unei verificări cu privire la garantarea respectării statului de drept. Iar, dacă în cazul Ungariei s-a pus această problemă, am propus – şi nu numai eu – să fie aplicată aceeaşi procedură şi în cazul celorlalte state membre ale UE, deoarece – după cunoştinţele noastre – nu numai în Ungaria sunt probleme cu respectarea drepturilor minorităţilor, ba mai mult, problemele sunt mai mari în Slovacia, România, Grecia şi Franţa. Dacă în cazul Ungariei, pentru comisarii europeni recomandările Consiliului European, Acordul cadru privind protecţia minorităţilor naţionale sau Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare erau literă de lege, atunci şi în cazul fiecărei ţări membre să se verifice cât de în serios a fost luată această recomandare, în condiţiile în care aceste documente nici nu au fost ratificate de Grecia şi Franţa. Toate partidele politice au fost de acord că este necesar un mecanism de verificare, aşa cum există şi în domeniul financiar sau economic. Aşa cum statele membre trebuie să respecte austeritatea bugetară, la fel să fie stabilit un minim european şi în domeniul respectării drepturilor fundamentale ale omului şi al drepturilor minorităţilor.
Acum situaţia s-a schimbat doar atât că avem o nouă Comisie Europeană, iar noul preşedinte al acestei comisii răspunde exclusiv de acest domeniu. Ştim deja că Grupul liberalilor din Parlamentul European a înainat o propunere, intitulată „Instrument pentru măsurarea gradului de democraţie”, care se referă la domeniile şi statele membre în cazul cărora trebuie impus mecanismul de verificare. La crearea acestei situaţii a contribuit şi criza, deoarece din cauza crizei economice şi politice mondiale a crescut rata migraţiei în cadrul Europei: mai multe milioane de cetăţeni din Europa de Est au migrat în Occident. La angajare, au fost încălcate drepturile imigranţilor sau ale cetăţenilor europeni. Agenţia pentru Drepturile Fundamentale ale Uniunii Europene, cu sediul la Viena, a realizat, pentru prima oară, un studiu cu privire la respectarea drepturilor cetăţenilor care lucrează într-o altă ţară a Uniunii Europene.
Şi nu în ultimul rând, situaţia s-a schimbat în sensul că – dincolo de disputele referitoare la Ungaria şi criza economică – din 2009, în UE este în vigoare Tratatul de la Lisabona, potrivit căruia nu numai că este interzisă discriminarea indivizilor aparţinători minorităţilor, dar trebuie să beneficieze de protecţie, deoarece diversitatea lingvistică şi culturală este o valoare europeană. Până când această Constituţie va fi transpusă în practică sub forma unei legi, va trece mult timp. În Constituţia României a fost inclus în 2003 dreptul de folosire a limbii materne, însă după cum se poate observa până la aplicarea bilingvismului, drumul este foarte lung, fie că vorbim despre Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, fie de administraţia locală.
În domeniul drepturilor minorităţilor putem distinge patru categorii de state membre ale UE: În prima categorie fac parte ţările – ca să începem cu exemplul cel bun – în care nu numai că există legi bune, dar sunt şi respectate, cum ar fi, de exemplu, în Finlanda, în Italia sau chiar în Germania, în cazul minorităţii daneze. Sunt ţări, de exemplu Slovacia, unde minorităţile nu numai că nu sunt apărate de legi, dar sunt atacate, într-un mod mai ascuns. Noi, România, facem parte din cea de-a treia categorie, unde există legislaţie, dar este deficitară, de exemplu, Legea minorităţilor. Iar din cea de a patra categorie fac parte Grecia şi Franţa, unde nu există legi ale minorităţilor, nu există protecţia minorităţilor, care de fapt nici nu sunt recunoscute, astfel că aceste ţări nici nu trebuie să respecte vreo lege. Sarcina acestei comisii, a domnului Frans Timmermans, este, fie că va urma, de exemplu, drumul ales în cazul strategiei romilor, respectiv va fi elaborată o strategie cadru care va asigura respectarea drepturilor tuturor minorităţilor naţionale din Europa pe care Comisia Europeană şi-o va însuşi şi va determina statele membre ale UE să elaboreze propria strategie. Fie ca recomandările Consiliului Europei vor fi ridicate la rangul dreptului european. Acum există această posibilitate, deorece UE a dobândit personalitate juridică şi mai devreme sau mai târziu va adera la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Referitor la audierea privind minorităţile naţionale tradiţionale, care va avea loc pe 22 aprilie în Parlamentul European, Csaba Sógor a precizat:
„O asemenea audiere se referă, în general, la posibilităţile de natură juridică. Dintre europarlamentarii maghiari din PPE va fi prezent şi Pál Csáky şi eu personal. Va fi prezent şi vicepreşedintele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Kinga Gál. Ca invitaţi, vor fi prezenţi specialişti de mare renume, însă vor participa prea puţin maghiari, deoarece nu este o chestiune strict maghiară, ci va fi vorba despre chestiuni privind minorităţile. La o asemenea audiere participă, de regulă, specialişti, dar, desigur, l-am invitat şi pe vicepreşedintele Frans Timmermans. După asemenea audieri, în general, se adresează o întrebare către Comisia Europeană, ceea ce poate să se încheie cu o dezbatere în Parlamentul European. În acest sens nu există şanse prea mari, dar noi vom încerca ca după adresarea întrebării să urmeze şi o dezbatere în PE. Din păcate, facem progrese cu paşi mărunţi şi aici l-aş cita pe şeful statului român, care a spus <pas cu pas>, aşadar, trebuie să luptăm cu perseverenţă până vom obţine rezultate.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna