Conform deciziei Consiliului Național Secuiesc (CNS) adoptată în 2015, ultima duminică din octombrie este Ziua Autonomiei Secuiești.
CNS a lansat şi în acest an un apel mobilizator, cerând congregațiilor creștine și administrațiilor locale să se pregătească pentru comemorarea festivă, în cadrul căreia, pe 26 octombrie 2025, vor fi aprinse focuri de strajă în tot Ținutul Secuiesc pentru a atrage atenția asupra aspirațiilor secuilor la autonomie.
L-am întrebat pe Balázs Izsák, președintele Consiliului Național Secuiesc, dacă în aceste vremuri dificile în care trăim, populația din regiune va reacționa la fel de entuziasmat ca în anii precedenți?
– Am încredere că oamenii vor simți că întreaga comunitate se întărește atunci când se roagă împreună sau merg împreună pentru a aprinde un foc de strajă. Tocmai aceste situații complexe fac necesară întâlnirea oamenilor, îi întărește pe oameni în inimile și sufletele lor atunci când se pot întâlni, pot vorbi și pot reacționa la lucruri într-o astfel de ocazie. Am încredere că mulți oameni din fiecare așezare vor ieși la focuri de strajă.
La întrebarea, dacă această zi este comemorată și în străinătate, a afirmat:
-Tot ce pot spune în acest moment este că am fost invitat de Asociaţia pentru Ţinutul Secuiesc în Piața Eroilor din Budapesta. Este prima dată când nu voi fi în Ţinutul Secuiesc de Ziua Autonomiei Secuieşti, ci la Budapesta.
La întrebarea, care au fost momentele care au precedat organizarea evenimentului la Budapesta, a precizat:
-Asociaţia pentru Ținutul Secuiesc a fost fondată la scurt timp după ce ne-am întâlnit în Parlamentul din Budapesta. Jenő Szász a fost cel care a spus că ne-am bucura, dacă ar exista nu doar organizații ale societăţii civile pentru diferite comunități, comunități internaționale și minorități, ci și o Asociaţie pentru Ținutul Secuiesc. Acest apel a avut o rezonanță atât de mare, încât la scurt timp, după noiembrie 2010, a fost fondată la Budapesta Asociaţia pentru Ținutul Secuiesc, care urmărește în mod regulat evenimentele Consiliului Național Secuiesc. Purtăm negocieri de mult timp, au existat întâlniri cu liderii Asociaţiei pentru Ținutul Secuiesc, iar acum, când organizarea este în curs de desfășurare, am discutat despre organizarea evenimentului și m-au întrebat dacă nu ar fi posibil să organizăm o întâlnire în așa fel încât să fiu şi eu prezent de Ziua Autonomiei Secuieşti. Întrucât nimeni nu m-a invitat până acum, accept întotdeauna prima invitație.
La întrebarea, cine se va ocupa aici, acasă de coordonarea evenimentului, preşedintele CNS ne-a explicat:
– Evenimentul este organizat de consiliile locale secuiești, de administrațiile locale, există o colaborare informală pentru întregul proces, ceea ce apare şi în spațiul virtual, pe rețeaua de socializare, iar noi postăm informaţii pe pagina noastră de Facebook, pe site-ul nostru, cu privire la câte localități au răspuns și în ce localitate va avea loc aprinderea focului de strajă. În esență, în asta a constat şi până acum coordonarea, respectiv oamenii știu despre eveniment în anumite localități sau unde poate nu știu, verifică pe internet pentru a vedea unde va fi focul de strajă cel mai aproape de propria lor localitate.
La remarca noastră, potrivit căreia Comisia Europeană a respins recent formarea unei noi legislaţii cu privire la sprijinirea regiunilor naționale, iniţiativă propusă de CNS, Balázs Izsák a subliniat:
– Înştiinţarea de 25 de pagini, pe care ne-au trimis-o, conține numeroase neînțelegeri și omisiuni, dar să începem cu elementele de bază. În această comunicare, ei revin de mai multe ori asupra acelui litigiu juridic care a avut loc timp ce şase ani între noi, respectiv între 2013 și 2019, și revin la argumentele pe care le-au invocat în acest litigiu juridic și încearcă să ni le explice din nou.
… dar există şi contraargumente …
-Cel mai puternic contraargument este că au pierdut acest litigiu juridic. Aşadar, toate argumentele pe care le-au invocat în acest litigiu, au pierdut valabilitatea, totul a fost anulat de faptul că au pierdut procesul. Aceasta a inclus și scrisoarea de respingere trimisă în iulie 2013, în care au precizat că iniţiativa nu va fi luată în evidenţă, deoarece nu se află în competenţa lor. Acum nu pot folosi acest argument pentru a doua oară, chiar dacă vor, pentru că au pierdut. Este foarte greu de recunoscut, așa că au recurs la următorul truc, şi spun că pe 30 aprilie 2019, adică ziua în care inițiativa a fost înregistrată în urma hotărârii instanței și a început colectarea semnăturilor, au înregistrat această inițiativă într-un mod limitat. Acest lucru nu s-a mai întâmplat până acum, dar tot ce trebuie să facem este să scoatem documentul pe care ni l-au trimis, în care nu există nicio afirmaţie, nicio limitare, nicio restricție în acest sens. Eu înțeleg la ce anume au construit logica acestui fapt, deoarece dacă au pierdut procesul și dacă susțin că iniţiativa a fost înregistrată într-un mod limitat, atunci sunt o mulțime de lucruri de care ar trebui să se ocupe astăzi în procesul legislativ. Ei spun scum că nu a fost inclusă în acea limită, nu s-a numărat printre limitele care, în esență, nu existau. Să numim lucrurile pe nume: ei falsifică, merg atât de departe. Deci, documentul emis de ei, în care este înregistrată înştiinţarea, este un fals comis într-un document oficial, un fals de document. De altfel, în asemenea situaţii instanța Uniunii Europene nu are competență, nu dispune de procedură penală. În această privinţă nu ne putem adresa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, deoarece aceasta nu se ocupă de cazuri penale. Aș dori să vă amintesc – deşi nu are o legătură directă cu subiectul, dar cititorul își poate aminti anumite lucruri – că în cazul Evei Kaili, care a fost prinsă la Bruxelles cu o valiză cu bani, Parchetul belgian a acționat împotriva ei, deoarece acesta este instanţa competentă în Belgia. Parchetul belgian a fost cel care a dispus arestarea ei într-un dosar penal şi nu o instituție a Uniunii Europene. De ce? Pentru că instituțiile europene nu au competenţă de a acționa în cazuri penale.
… şi care vor fi următorii paşi, întreprinse de dumneavoastră?
– Avem două luni la dispoziție, am primit notificarea pe 3 septembrie și avem la dispoziție până pe 3 noiembrie să luăm măsuri înainte de a putea intenta o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, deoarece această notificare conține o decizie care ne afectează și avem şi obiecţii la mai multe aspecte din această notificare, decizie.
…o altă lungă bătălie în instanță…
– Nu am obosit, pentru că știm ce vrem, avem un obiectiv. Între timp, în paralel, începem să construim şi Asociația Regiunilor Naționale și cred că dezbaterea în sine, procesul în sine despre această inițiativă cetățenească va consolida intenția, în întreaga Europă, de a acționa împreună. Nu trebuie să uităm că, dacă adunăm populația regiunilor naționale, ajungem la 55 de milioane de oameni. Aceasta, în opinia mea, este o mare putere, într-un fel ar fi poate a treia mare putere din Europa și are resurse pe care nu le-am folosit până acum, pentru că poate nu ne-am dat seama că suntem dispersaţi în Europa, că avem influență în fiecare țară din Europa, oricât de mică ar fi, dar, rezumată, poate însemna mult. Așadar, dacă devenim conștienți că trăim dispersați în Europa, regiunile naționale sunt dispersate, ceea ce ar putea deveni o mare putere, o mare țară, care este capabilă să organizeze instituții care ar putea avea o influență foarte mare în viitor asupra vieții economice și culturale a Uniunii Europene, atunci ne putem folosi de aceste resurse. Pe de altă parte, Asociația Regiunilor Naționale nu este un plan pe care l-am înaintat undeva. M-am gândit să înfiinţăm un grup în spațiul virtual, din reprezentanți ai diferitelor regiuni, care nu va fi un organism formal, ci va fi legitim datorită prezenței concrete a oamenilor, care se pot alătura unui grup de pe Facebook din diferite țări. Trăim într-o lume a digitalizării, în care oamenii își pot exprima opiniile, despre acest grup, iar avantajul imens este că opiniile lor pot ajunge extrem de repede și în extrem de multe locuri. La asta lucrăm acum.
La întrebarea, cum reacționează publicul maghiar din România la intrarea dronelor în spațiul aerian românesc, ne-a explicat:
– Personal, nu consider că un obiect care intră accidental în spațiul aerian este un act ostil. Mai rău este însă ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană și în comunitatea celor care sunt gata de acţiune, ceea ce nu-mi place. Există o atmosferă în care scopul este escaladarea războiului, nu vor pace, ci adâncirea conflictului. Nu avem nevoie de asta. Inițiativa în sine, cu care unim regiunile naționale din Europa, este despre construcție. Vrem să construim și nu să distrugem, în timp ce știrile sunt despre înarmare. La ce bun armele, să ucidă oameni, să distrugă clădiri. Nu vrem ca oamenii să moară, nu vrem ca podurile, drumurile, clădirile să fie distruse, vrem să construim și ne opunem ferm acestui concept, care arată spre escaladarea conflictului.
…sperăm că eforturile de pace ale lui Donald Trump vor avea rezultate în cele din urmă…
– Văd că există un conflict armat între Rusia și Ucraina, nu suntem parte la acest conflict armat și nu vrem să fim. Există o propoziţie cu care mulți încearcă să se adoarmă, conform căreia așa-numitul punct 5 este valabil pentru statele membre ale NATO, respectiv NATO va apăra acele țări care sunt atacate de un stat din afara NATO. Oamenii nu își dau seama că teritoriul țării pe care NATO o apără devine o zonă de război. Deci, apărarea înseamnă că țara pe care NATO o va apăra va deveni o zonă de război între agresor și NATO. Și nimeni nu vrea ca pământul său natal, ţara sa să devină o zonă de război.
Interviul realizat de: Balázs Magdolna
Foto: Székelyhon