În ianuarie 1945, patru femei evreice s-au despins dintr-o coloană a morții și s-au ascuns timp de patru luni într-o biserică mică dintr-un sat polonez. Mesajul lor, scris cu creionul, a fost găsit 70 de ani mai târziu pe spatele picturilor Drumul Crucii.
Mesajul ascuns şi descoperit într-o biserică poloneză a rescris istoria celor patru femei din Transilvania, din timpul războiului. În 2016, în timpul lucrărilor de restaurare, în biserica catolică a satului polonez Skoroszów (fostul Katholisch Hammer), au fost descoperite inscripții în limba maghiară pe spatele picturilor Drumul Crucii, a relatat cotidianul clujean Szabadság, pe baza unui articol din Gazeta Wrocławska. Rândurile au fost scrise cu creionul pe spatele panourilor de lemn brut de femeile care au fugit de Holocaust la începutul anului 1945 şi s-au ascuns aici, în această biserică.
Ramele picturilor, pictate în 1910, au fost deteriorate de carii, astfel că consiliul bisericesc, împreună cu satul, a decis să le înlocuiască. Lucrarea a fost efectuată de un atelier local, iar picturile au fost scoase de pe perete una câte una. Când au fost demontate stațiile a treisprezecea și a paisprezecea, în spatele scenelor „Isus este coborât de pe cruce” și „Isus este pus în mormânt”, pe spatele lemnului s-au găsit inscripții într-o limbă străină. Femeile care au ascuns aceste mesaje în timpul războiului probabil au demontat picturile, au scris textul pe panoul interior de lemn și apoi au pus la loc picturile – astfel încât scrierile au rămas ascunse timp de șaptezeci de ani. Urmele au fost descoperite abia acum, în timpul restaurării, după ce picturile au fost demontate din nou.
Reconstruirea şi citirea textului nu s-au dovedit a fi o sarcină ușoară. Inscripția era parțial deteriorată, parțial neclară, dar preotul bisericii și restauratorii au simțit că ceea ce au descoperit are o semnificație istorică extraordinară. La soluționarea finală au apelat la ajutorul unor experți criminaliști și al unor muzeografi, scrie cotidianul polonez.
Rândurile sunt şocante:
Această biserică a fost un refugiu pentru femeile evreice care erau deportate la lagăre de către germani pur și simplu pentru că erau evreice. În mai 1944 am fost duse în ghetou. De acolo am fost duse la Auschwitz, în iunie 1944, și apoi la Hochweiler, în octombrie 1944. De acolo, fugind de ruși, am fost duse pe jos de la Hochweiler la Katholisch Hammer. Pe 20 ianuarie, desculțe, cu copii și femei, aproximativ opt sute. Din această mulţime am evadat şi am rămas aici, noi patru.
Mária Weiss, Cluj-Napoca; Ilona Ferencz, Oradea, Erzsébet Ferencz, Oradea; Eva Radó, Oradea – Ungaria
Fie ca Dumnezeu să ne ajute să ne întoarcem acasă – spre marea bucurie a mamelor, soților, copiilor și fraților noștri.
Amin. 20 aprilie 1945
Povestea Máriei Weiss din Cluj-Napoca și a Ilonei Ferencz, Erzsébet Ferencz și Évei Radó din Oradea este o relatare personală despre oribila amploare a Holocaustului din Transilvania. Între mai și iulie 1944, autoritățile maghiare au deportat aproximativ 131.000 de evrei din Transilvania de Nord, majoritatea la Auschwitz-Birkenau. Rapiditatea și brutalitatea deportărilor sunt remarcabile chiar și în cadrul întregului Holocaust european. Familiile închise în ghetouri au fost transportate în lagăre de exterminare în câteva zile. Numărul supraviețuitorilor a fost mic – soarta celor patru femei care au ajuns în cele din urmă la Skoroszów este aproape miraculoasă.
După restaurare a început căutarea femeilor: au fost examinate documentele lagărelor de la Auschwitz-Birkenau și Gross-Rosen, precum și arhivele lagărului secundar Hochweiler (Wierzchowice), unde femeile deportate în principal din Ungaria și România erau puse la muncă la construirea de tranșee și fortificații, începând cu octombrie 1944. S-a dovedit că două dintre cele patru femei erau încă în viață în 1995 – una în Israel, cealaltă în România – dar nu se știe nimic despre celelalte.
Lagărul din Hochweiler (Wierzchowice), de unde au plecat cele patru femei, era o ramură a lagărului de concentrare Gross-Rosen, înființat în octombrie 1944 în Silezia Inferioară, lângă Milicz. Aproximativ o mie de femei evreice au fost transportate acolo de la Auschwitz, în principal din Ungaria, România și Cehoslovacia. Prizonierele erau obligate să depună muncă fizică grea: săparea de tranșee și tranșee defensive, construirea de buncăre și fortificații, și trebuia să lucreze şi într-o fabrică de cărămidă din apropiere. Toate acestea făceau parte din operațiunea cu numele de cod „Unternehmen Barthold”, care avea scopul de a opri apropierea frontului sovietic. Condițiile erau extrem de inumane: prizonierele mureau de foame, fără îmbrăcăminte adecvată sau un loc de odihnă, munceau extenuant în iarna geroasă, iar rata mortalității era ridicată. Lagărul a fost evacuat pe 20 ianuarie 1945, iar prizonierele au fost pornite pe jos de la Hochweiler (acum Wierzchowice) la Katolisch Hammer (Skoroszów), fără încălțăminte, în iarna geroasă, împreună cu copii și femei – aproximativ 800 de persoane.
Ele, patru, s-au desprind de coloana morţii și au ajuns cumva la biserica din Skoroszów, unde s-au ascuns timp de patru luni. Nu se știe exact unde au dormit, cum au obținut mâncare sau de ce au ales biserica în locul caselor abandonate. Potrivit unor supoziţii, este posibil să fi obținut mâncare și haine din casele părăsite ale satului, dar locul sacru al bisericii le-ar fi putut oferi un sentiment de siguranță. Au părăsit satul în aprilie 1945, chiar înainte de intrarea celei de-a doua armate poloneze.
În aprilie 2025 a avut loc în biserică o comemorare oficială, inscripțiile găsite fiind înrămate și plasate lângă picturile restaurate ale Drumului Crucii. De atunci, sătenii caută familiile și descendenții supraviețuitorilor pentru a-i putea invita la Skoroszów – locul unde cei dragi lor au supraviețuit celor mai întunecate luni ale războiului.
Comunitatea din Skoroszów și parohia locală îi aşteaptă pe cei care au informații despre Mária Weiss (Cluj-Napoca), precum și despre Ilona Ferencz, Erzsébet Ferencz sau Éva Radó (toate trei din Oradea), sau sunt rude cu una dintre ele. Actualul preot paroh al bisericii, Paweł Wróblewski, poate fi contactat la adresa de e-mail parafia.skoroszow@diecezjawroclawska.pl sau prin poștă: Parafia rzymskokatolicka pw. św. Jana Chrzciciela, Skoroszów 41, 56-300 Milicz, Polonia. Scopul este de a organiza o comemorare demnă de respect și de a stabili un contact personal cu cei care ar putea fi moștenitorii istoriei supraviețuitorilor.
Sursa: transtelex.ro
Traducerea: Péterfy Tünde
Foto: Transtelex