În 2024, producţia de cartofi, de 968.000 de tone, a avut o scădere de 18% faţă de peste 1 milion de tone în 2023, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. În 2025, pentru România este estimat cel mai mic randament la cartofi din Uniunea Europeană, de 14,7 tone/hectar, potrivit datelor MARS. Spre comparaţie, marii producători din UE, precum Germania şi Franţa, au randamente triple, de peste 41 tone/hectar. Acum, preţul este foarte scăzut în piaţa europeană. De exemplu, în Germania, liderul pieţei, cantităţile din afara contractelor au ajuns să fie tranzacţionate la doar 50 euro/tonă. România urmează acest trend descendent, dar are şi producţii mici
Pentru anul acesta este estimată o producţie de circa 800.000 de tone de cartofi, în scădere cu cel puţin 20% faţă de anul anterior, spun jucători mari din acest sector, prezenţi la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. Principalul vinovat este vremea, iar situaţia din acest an vine după ce în 2024 România mai marcase o pierdere de 18% a recoltei, conform datelor INS.
„La nivel de ţară vom avea sigur o scădere de 20-25%. Aici avem un mare dezavantaj faţă de Franţa: atunci când ei spun că au un an mai slab, producţia medie la nivel naţional este de aproximativ 40 t/ha, însă asta înseamnă că sunt mulţi fermieri care ajung şi la 70-80 t/ha, fără irigaţii, chiar şi într-un an slab. La noi este considerat foarte bine dacă faci 40-45 t/ha. Acum, în România, randamentul este de doar 14-15 t/ha, faţă de 18 t/ha în anii trecuţi“, a spus Peter Kiss, proprietarul Solfarm, care produce cartofi în Covasna.
Peter Kiss a menţionat că sămânţă există şi în România ca în celeltalte state, dar lipseşte apa. În urmă cu zece ani nu era această problemă, cel puţin în Transilvania, pentru că atât în zona lor, cât şi în Braşov ploua suficient. Acum însă, susţine că nici în zonele de munte nu mai plouă suficient. În plus, temperatura a crescut foarte mult. Fermierii erau obişnuiţi ca un an sau doi să fie mai slabi, dar apoi, în al treilea an, să recupereze ce au pierdut. Totuşi, un an ca acesta, spune el, nu a mai fost niciodată.
El a explicat că vara a fost destul de rece, iar la pornirea culturii umiditatea a fost suficientă. În iunie însă, un exces de ploi a afectat tulpinile, frunzele şi rădăcinile, care s-au dezvoltat doar la suprafaţă, până la circa 20 cm adâncime. După aceea a urmat o perioadă lungă, de aproximativ 30 de zile, cu căldură mare şi lipsă de apă, iar rădăcinile nu au mai putut pătrunde în sol, ceea ce a dus la uscarea tufelor acolo unde apa nu a ajuns.
„Producţiile din zona noastră variază între 8 t/ha, în cazul suprafeţelor neirigate, şi 40-45 t/ha, în cazul suprafeţelor irigate. Micii fermieri sau cei care nu au reuşit să irige corespunzător nu pot asigura productivitatea şi stabilitatea culturii. Fără investiţii în irigaţii, România nu poate rămâne competitivă faţă de fermierii din Europa de Vest, chiar dacă tehnic este posibil să se cultive cartofi aici“, a precizat fermierul din Covasna.
Nicolae Şerban, fondator al Grup Şerban Holding, care produce cartofi şi pentru consum, dar şi pentru procesare, a spus că pe teritoriul României, probabilitatea de a cultiva legume, şi mai ales rădăcinoase precum cartofi sau ceapă, fără irigaţii este aproape nulă dacă vrei să fii competitiv. Chiar şi în depresiuni, unde clima este propice cartofului şi cantitatea medie de precipitaţii este ridicată, apa nu vine atunci când este cea mai necesară.
El consideră că, pe viitor, va fi complicat să se discute despre legume fără irigaţii. În schimb, acolo unde se irigă, aproape pe întreg teritoriul României se pot obţine producţii bune de legume, cu excepţia cartofului, care are o limitare: la temperaturi de peste 23°C, tuberculul încetează să se dezvolte. Astfel, în zonele unde temperaturile sunt excesiv de ridicate în perioada de creştere, cultivarea cartofului devine aproape imposibilă.
„În Transilvania sau în nordul Moldovei, pe partea din apropiere a munţilor, unde temperaturile sunt mai bune în timpul verii şi există şi posibilitate de irigat, teoretic poate fi dezvoltată producţia de cartofi irigată şi producţiile sunt bune la irigat. La noi, cea mai mică producţie este 38 t/ha la cartofii timpurii, plantaţi târziu şi recoltaţi devreme, iar la cartofii cei mai productivi cred că depăşim 50 t/ha producţie“, a spus Şerban.
Dincolo de producţie, cei doi producători susţin că în prezent cea mai mare problemă este preţul, pentru că fluxurile Europei de Vest către SUA au fost încetinite, iar astfel e abundenţă în piaţă şi în ciuda producţiei mai mici din România, preţurile sunt jos.
În România, cartofii de retail se vând cu 1,7-2,0 lei/kg, cu TVA de 11%, iar cartofii speciali, spălaţi şi aranjaţi, se vând cu 4-5 lei/kg sau 8,99 lei pentru un sac de 5 kilograme. Din producţia internă se asigură în funcţie de an cam jumătate din consum şi 40-50% din consumul de cartofi în România provine din import. În 2024, importurile de cartofi au ajuns la 105 milioane de euro, situându-se pe locul doi după roşii în clasamentul importurilor de legume, conform datelor Eurostat.
Sursa: .zf.ro/zf-agropower
Foto: Ziarul Profit