Cel de-al 17-lea Congres al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) a avut loc pe 10 octombrie anul acesta , lângă Cluj-Napoca, în localitatea Juc-Herghelie. Motto-ul congresului a fost „Puterea noastră stă în unitate, viitorul nostru stă în comunitate!” La eveniment au participat prim-miniștrii Viktor Orbán și Ilie Bolojan.
Am întrebat-o pe deputata Rozália Biró despre desfășurarea congresului, despre promovarea intereselor minorității maghiare în contextul actual, despre principalele teme ale Consfătuirii Permanente Maghiare (MÁÉRT), care va avea loc în curând, precum și despre intenția Comisiei Europene de a întroduce dreptul copiilor de a-și alege genul.
Din perspectiva dumneavoastră, cum a decurs congresul UDMR?
– Congresul UDMR a fost un eveniment care ne-a dat putere pentru noi toți, deoarece mesajele de salut, participarea premierilor celor două țări, a liderilor principalelor formațiuni politice, partenerilor de coaliție, demonstrează că parteneriatul nostru este important pe scena politică românească, dar nu numai. În cadrul congresului am analizat rezultatele concrete obținute până în prezent, iar pe de altă parte, am privit spre viitor, deoarece unul dintre principalele obiective ale congresului a fost adoptarea documentului strategic intitulat „Puterea noastră stă în unitate, viitorul nostru stă în comunitate”, şi care determină direcția principală a activității UDMR în următorii ani. A fost un congres de succes, deoarece a oferit o imagine unitară a ceea ce se poate realiza în 35 de ani, despre cât de mult s-a schimbat totul în jurul nostru – chiar și în noi – în acești 35 de ani și ceea ce ne așteaptă în următorii 35 de ani sau chiar mulți ani.
… aceasta a fost prima dată când premierul României a participat la congres, la congresele anterioare nu au fost prezenţi cel puţin preşedinţii de partid …
…Uneori da, alteori nu, dar aceasta a fost, într-adevăr, prima ocazie în care premierii României și Ungariei au fost prezenți.
Cum pot fi afirmate interesele minorității maghiare în contextul actual, în special în domeniul autodeterminării?
-Suntem plini de provocări, dar un lucru este cert în viața noastră de astăzi: impredictibilitatea și schimbarea constantă. Cea mai importantă atribuţie a noastră este implementarea unei abordări inovatoare a vieții în comunitatea noastră, în contextul actual plin de tensiuni, care să ne asigure succesul în viitor, deoarece, indiferent dacă privim viața socială, comunitară, politică sau chiar economică, impredictibilitatea este prezentă peste tot. În circumstanțe impredictibile, cel care se poate adapta provocărilor de zi cu zi va fi cu siguranță viabil și competitiv. Aşadar, faptul că am construit împreună timp de 35 de ani comunitatea, respectiv determinarea formulată în documentul Congresului de a fi cea mai viabilă comunitate din țară, arată clar în ce direcţie vrem să mergem. Însuși documentul Congresului este cel care răspunde la această întrebare, deoarece afirmă că viitorul nostru începe acasă. Prin urmare, chiar dacă granițele oportunităților se deschid oriunde în lume, plasa de siguranță, trambulina, alianțele puternice sunt aici, acasă. Trebuie să înfruntăm problemele pentru a oferi răspunsuri bune la provocări. Lista și analiza problemelor sunt incluse în documentul Congresului. În opinia noastră, una dintre problemele care trebuie combătute este abandonul școlar și violența domestică, precum și diverse boli adictive – consumul de alcool, droguri sau chiar dependența de calculator – care sunt provocări sau fenomene ale vieții noastre de zi cu zi, care trebuie abordate într-un mod adecvat pentru a le putea reduce. Şi scopul angajamentului nostru guvernamental este de a oferi protecție familiilor care lucrează, dar pe lângă acest obiectiv, există și concluzia că toate acestea pot fi realizate dacă punem un accent mai mare asupra inovării, creșterii rezilienței noastre și acordării atenției privind construirea unei rampe de lansare pentru succesul tinerilor noștri, respectiv vom proteja persoanele în vârstă, întrucât este uimitor câtă valoare și experiență se acumulează în ei.
Consfătuirea Permanentă Maghiară (MÁÉRT) se va întruni în curând. Care vor fi principalele subiecte? Va fi abordată şi cooperarea transfrontalieră?
-Unul dintre cele mai importante subiecte va fi cu siguranță cooperarea transfrontalieră, așa cum a fost și în ocaziile anterioare, întrucât impredictibilitatea și schimbarea constantă sunt caracteristice nu doar în România, ci în întreaga Europă. În astfel de circumstanțe, trebuie să gândim la nivelul Bazinului Carpatic și să construim rețele în Bazinul Carpatic (acesta fiind motivul pentru care construim Rețeaua organizațiilor de pensionari maghiari din Bazinul Carpatic, Rețeaua femeilor creștine din Bazinul Carpatic, Rețeaua familiilor monoparentale din întreaga Transilvanie, pe care am început să o construim acum aproximativ o jumătate de an la inițiativa organizației noastre de femei). Gândim în termeni de rețele, iar Bazinul Carpatic este adevăratul spațiu al acestor rețele, deoarece suntem convinși că o națiune puternică poate fi realizată doar dacă avem comunități puternice, care sunt construite pe familii puternice.
Ce mesaj poate fi formulat, cum poate fi explicată atât maghiarilor, cât și românilor, intenția Comisiei Europene de a introduce dreptul copiilor de a-și alege genul, indiferent de vârstă și fără examen medical?
-În opinia mea, acest lucru nu poate fi explicat. Este extrem de iresponsabil să se introducă și să se garanteze schimbări de această natură, care destramă legăturile familiei normale și tradiționale, și slăbesc relațiile între oameni. Înţeleg că există o tendință tot mai mare de a lăsa pe fiecare singur în diferitele curenți de adâncime, astfel încât să poată alege ceea ce este potrivit pentru ei. În această tendinţă lipsește cultivarea relațiilor umane, ascultarea opiniilor celuilalt, precum și legăturile care se dezvoltă ca urmare a dialogului direct. De asemenea, lipsește sistemul de valori pe care îl cunoaștem atât de bine de secole, care educă și menține, care era caracteristic comunității maghiare. Chiar și acum, într-o așezare mai mică, se simte clar că și comunitatea educă. Cred cu tărie că trebuie să ne găsim propria cale și, ca comunitate, propriul răspuns la astfel de provocări și la unele similare.
Credeţi că Ungaria și România vor adopta poziţii similare, respectiv diferite în această chestiune?
-Suntem încă suficient de conservatori, respectuoși față de tradiție, pentru a avea aceeași poziție, și aici nu fac comparaţie între comunitatea maghiară din România și comunitatea din Ungaria, ci între opiniile locuitorilor celor două țări. Însă, experiența arată că Ungaria a formulat mesaje foarte clare și poate spune cu voce tare tot ceea ce reprezintă. România procedează de obicei mai diplomatic. Dar în cazul în care vorbim despre probleme atât de fundamentale, atât de radicale, atunci îndrăznesc să sper că și vocea României va fi mai puternică.
Care este opinia dumneavoastră despre scandalul legat de centrul de reeducare de pe strada Szőllő din Budapesta?
-Nu mi-aș exprima opinia, deoarece în zilele noastre există o cantitate foarte mare de informații false, de distorsionare a realității. O persoană, o familie, o comunitate ar trebui judecată și evaluată, în general, în baza acțiunilor sale și nu în baza reputației care i se creează, sau a acuzaţiilor lansate la adresa ei pe o platformă media sau alta.
…eventual este vorba despre o campnaie de denigrare…
-Particularitatea campaniilor este, din păcate, că noi, politicienii, ne tratăm unii pe alții cu lipsă de respect, și nu vorbesc aici despre o particularitate din Ungaria, deoarece şi Franța, România, dar și Statele Unite sunt exemple în acest sens. Ne comportăm cu lipsă de respect unii față de alții, chiar dacă comunitatea este interesată de dezbateri despre diferite politici, instrumente prin care am dori să atingem un anumit obiectiv, adică să facem o campanie demnă. Comparativ cu aceasta, ceea ce vedem astăzi în Europa este orice, numai deminitate nu este.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna