Guvernul ungar se pregătește să cumpere terenuri arabile în regiunea Europei Centrale și de Est, cu bani publici. În acest scop, va fi înființat un fond de capital privat, în care vor fi vărsați 100 miliarde de forinţi din bugetul central. Scopul Fondului de capital privat pentru terenuri arabil este de a crea bazele extinderii internaționale a întreprinderilor agricole din Ungaria. Înființarea fondului de capital a fost încredințată de premierul Viktor Orbán ministrului afacerilor externe, Péter Szijjártó, care a fost însărcinat, totodată, şi cu implicarea în această afacere a Eximbankului, deținută de stat. În acest sens, o hotărâre de guvern a fost publicată la jumătatea lunii trecute în Monitorul Oficial din Ungaria.
L-am întrebat pe deputatul Dénes Seres, preşedinte al organizaţiei UDMR Sălaj, cum se raportează fermierii maghiari din zonă faţă de noul demers al Guvernului de la Budapesta? Ar putea exista o concurență între fermierii maghiari din România şi cei din Ungaria?
„Cu siguranță va exista o concurență, deși aici, în județul Sălaj, nu prea stăm bine în cea ce priveşte agricultura, deoarece pământul din Sălaj nu este la fel de fertil ca în alte părți, prin urmare nu există ferme mari sau suprafețe mari care sunt exploatate de oameni. Este evident că intenţia Guvernului ungar va însemna şi un fel de concurență, nu numai a pentru fermierii maghiari, dar şi pentru altor gospodari. Pe de altă parte, cultivarea pământului este o chestiune foarte importantă și dacă mă uit doar la situaţia din județul Sălaj, atunci cred că ar fi foarte important ca cineva să cultive pământul, deoarece există suprafețe foarte mari care sunt necultivate, împădurite și stufoase. Cu toate acestea, legislația românească este destul de restrictivă în ceea ce privește achiziția de terenuri. Deci, într-un fel aș spune că trebuie aleasă o cale de mijloc. Intenţia Guvernului ugar ar însemna şi ceva bun, dar, pe de altă parte, ar însemna competiție și ne-ar fi foarte greu să o susținem cumva. Această concurenţă va afecta, desigur, şi piața produselor agricole românești, dar trebuie găsită o soluție, deoarece, așa cum am spus, există suprafețe mari de teren neexploatate şi în Sălaj și trebuie făcut ceva”.
La întrebarea, dacă Comisia Europeană poate împiedica Ungaria să cumpere terenuri arabile în regiunile din Europa Centrală și de Est, deputatul a spus:
„În Uniunea Europeană oricine poate demara o afecere, nu există restricţii, iar comerţul este în mişcare şi prin urmare dreptul de a cumpăra terenuri aparține tuturor țărilor. Aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani când Italia a cumpărat destul de mult teren în Banat. În acest sens, nu cred că Uniunea Europeană poate impune restricţii”.
Guvernatorul Băncii Naţionale din Ungaria, György Matolcsy, a declarat recent că criza economică este inevitabilă și că Guvernul ungar trebuie să elaboreze o strategie pentru ca Ungaria să ajungă din urmă economiile dezvoltate din UE. În acest context, l-am întrebat pe deputatul Dénes Seres de ce autoritățile române nu se gândesc la o strategie similară?
„Ar fi mare nevoie de o astfel de strategie și în România, deoarece primele semne ale crizei au apărut deja în economie. Pe de o parte, pentru că economia a funcţionat cu dificultate în ultimul an, an și jumătate, unele sectoare au fost chiar paralizate din cauza epidemiei, iar pe de altă parte, semnele care au fost mai puternice în ultimele zile – creșterea preţului la energie, scumpirea produselor alimentare – ne arată că ne apropiem de un fel de criză. Evident, și România ar avea nevoie de asemenea strategie. În acest sens, au existat câteva idei, dar din păcate nu s-a concretizat nimic. Cred că președintele Băncii Naţionale din Ungaria are dreptate, deoarece trebuie dezvoltată o strategie economică foarte serioasă, astfel încât criza să nu aibă un impact puternic nici asupra Românie şi nici asupra Ungariei”.
În cadrul interviului cu deputatul Dénes Seres, am amintit şi de declaraţia preşedintelui Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului ungar, Zsolt Németh, rostită recent la Sfântu Gheorghe, care a aspus că pentru el Ţinutul Secuiesc este „ţara-mamă internă”, numai că întrebarea este, în ce măsură va fi capabil acest ţinut să se dezvolte din punct de vedere social, economic, cultural, ştiinţific şi în domeniul sportului pentru a câştiga acest rol?
L-am întrebat pe Dénes Seres, dacă Ţinutul Secuies poate ajunge singur, prin propriile forţe la acest nivel de dezvoltare sau va fi nevoie de ajutorul Guvernului ungar, şi tocmai la acest lucru s-a gândit şi Zsolt Németh?
„În general, zonele locuite de maghiari trebuie dezvoltate. Partiumul ar trebui dezvoltat la fel, ca şi Ținutul Secuiesc. Dacă ne uităm la proporţionalitate, numărul maghiarilor este la fel ca în Ţinutul Secuiesc, numai că aici maghiarii sunt concentraţi, însă şi în Partium există o mulţime de aşezări şi comunităţi unde numărul maghiarilor este foarte mare. Noi credem că trebuie să depunem eforturi pentru propria noastră dezvoltare, pentru dăinuirea noastră, pentru ca oamenii să reuşească aici, acasă şi să nu fie nevoiţi să plece în altă parte. Desiguri, Ţinutul Secuiesc trebuie dezvoltat, iar în opinia mea această dezvoltare ar putea fi obţinută prin investiţii – externe, interne -, altfel nu îmi imaginez cum ar putea să se dezvolte această regiune”.
… şi Ludovic Orban a vorbit despre investiţii pentru dezvoltarea Ţinutului Secuiesc…
„..Nu ştiu dacă domnia sa nu s-a gândit la dezvoltarea care a avut loc în urmă cu 30-40 de ani, realizată de Ceauşescu, când a dezvoltat regiunea din punct de vedere economic, iar din cauza lipsei forţei de muncă comunităţiile au fost nevoite să accepte din alte regiuni muncitori de alte etnii. Eu nu aşa îmi imaginez această dezvoltare, ci mă gândesc la folosirea forţei de muncă de aici şi nu la forţa de muncă adusă, de exemplu, din Moldova la Ţinutul Secuiesc. La acea vreme a existat o dezvoltare economică pe scară largă, ceea ce nu a putut fi contrazis. Era nevoie de dezvoltare, însă implicit s-a schimbat peste tot procentul etnic. Au fost construite multe uzine şi din cauza lispei forţei de muncă muncitorii au fost aduşi din diferite regiuni. Cred că în Ţinutul Secuiesc există din belşug forţă de muncă, doar că trebuie create locuri de muncă. În Ţinutul Secuies oamenii sunt nevoiţi să lucreze pământul, deoarece nu au alte mijloace de trai, în schimb în judeţul Sălaj există şi alte oportunităţi”.
Menționăm că un studiu realizat în 2015, la solicitarea Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European, arată că aproape 40 la sută din terenurile arabile ale României se află în proprietate străină, iar țara este unul din statele membre ale UE în care cele mai mari suprafețe au fost vândute cetățenilor străini. Zeci de mii de hectare de teren sunt deținute de investitori arabi, antreprenori italieni și companii austriece, în timp ce o cantitate semnificativă de teren a fost cumpărată în scopuri speculative de către instituțiile financiare și companiile de asigurări. Odată cu legea funciară adoptată în 2014, Parlamentul României intenționa să înăsprească achiziționarea de terenuri, dar nu a reușit să împiedice fenomenul.
Interviu realizat de: Balázs Magdolna
Foto: m.ziare.com/rmdsz.ro